Cum ar fi putut arăta catedrala mitropolitană de la Cluj

Concursul de proiecte s-a desfăşurat în anul 1921 şi a atras în total opt propuneri din partea unor arhitecţi români, maghiari, germani şi evrei. Juriul care a evaluat proiectele a fost constituit din arhitecţii bucureşteni Petre Antonescu şi Nicolae Ghika-Budești, doi dintre cei mai renumiti reprezentanti ai stilului neo-românesc precum și inginerul Dumitru Marcu.

Nici un proiect n-a primit premiul I, până la urmă s-a optat pentru proiectul arhitecţilor Constantin Pomponiu şi George Cristinel din București. Însă juriul a avut o menţiune specială (de facto locul II) pentru proiectul arhitectului clujean Kós Károly – cel mai de seamă reprezentant al transilvanismului multicultural – al cărui proiect “Byzantion”, bazat pe arhitectura bizantină medievală a fost considerat “valoros, dar mult prea diferit de bisericile româneşti ortodoxe autentice”. Potrivit lui Kós, sursa de inspiraţie a fost „cea mai mare catedrală din lume, Hagia Sophia”. Structura arhitectonică compactă a clădirii era acoperită de o succesiune de semi-sfere care aminteau de exemple bizantine. Spre deosebire de alţi arhitecţi care preferau betonul armat, Kós a propus materiale traditionale: piatră şi cărămidă pentru exterior, marmură şi mosaic pentru interior, „cum se poate observa şi la bisericile greceşti din Bizanţ.” Inspiraţia a venit de la călătoria de studiu de la Istambul pe care Kós l-a efectuat în 1917-1918; însă Kós a fost primul care a reuşit să propună o interpretare transilvăneană a stilului bizantin. Până la urmă, proiectul lui Kós a fost realizat, într-o formă simplificată şi modificată la Feiurdeni (1927-1928).

Surse: arhiva vizuală Kós, revista “Arhitectura”, revista “Marisia”.