Cum arăta Piața Mihai Viteazu fără Mihai Viteazu

Cum arăta Piața Mihai Viteazu  fără Mihai Viteazu
| Foto: Facebook/Vechiul Cluj

Până în secolul al XVII-lea actuala Piață Mihai Viteazu era un loc viran, la nord de fortificațiile orașului medieval.

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Primele case din această zonă au apărut abia la începutul secolului al XIX-lea pe locul șanturilor de apărare ale cetății de-a lungul Canalului Morii, iar apoi pe latura nordică, de-a lungul Someșului au fost construite alte locuințe.

Prima piață de aici a fost de fapt un târg de vite, târg care a început să fie organizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aflăm din volumul ”Re-descoperim Clujul II” al profesorului de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici.

După construirea Gării, în 1870, locul devine treptat noua piață comercială a Clujului. La început, până în 1918, s-a numit Piața Széchenyi István (scriitor și om de știință, fondatorul Academiei Maghiare de Științe).

În 1923 piața primește numele domnitorului Mihai Viteazu, însă în perioada Dictatului de la Viena (1940-1944) se revine la numele anterior.

Încet-încet zona devine tot mai căutată, așa că se înmulțesc casele. Pe partea de est, de exemplu, aceste case erau locuite în perioada interbelică de familii de evrei. Se intenționa ca aici să fie realizat și noul palat administrativ al Primăriei.

În anii 50 începe însă sistematizarea zonei, cu demolarea caselor fără etaj și a clădirilor dărăpănate. Locul lor e luat de blocuri cu mai multe etaje, cum e cunoscutul bloc cinema, care are la parter Cinema Florin Piersic, fostul Republica.

La fel de cunoscute sunt blocul turn de pe strada Cuza Vodă 18-20 situat într-o extremitate a pieței sau blocul cu un singur balcon de la numărul 9A al pieței, considerat un capriciu al proiectantului Balazs Zoltan.

Statuia domnitorului Mihai Viteazu apare în acest peisaj abia în 1976. Este opera sculptorului Marius Butunoiu și a arhitectului Alexandru Maniac. O statuie de 7 metri înălțime pe un soclu de 4,5 m, care inițial trebuia să fie amplasată la Alba Iulia.

La indicațiile lui Nicolae Ceaușescu însă, statuia ajunge la Cluj pentru a o ”concura” pe cea a lui Matei Corvin.

Vezi și Cum a ajuns statuia lui Mihai Viteazu la Cluj

Aşa ar fi trebuit să arate Piaţa Mihai Viteazul: fără maşini pe latura nord, cu spaţiu pietonal şi de agrement, iar statuia coborâtă 2 m

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza