De ce au dispărut pelicanii din Delta Transilvaniei GALERIE FOTO

“Există multe amenințări la adresa speciilor din zonă, iar locuitorii trebuie să le conștientizeze. Înainte erau aici pelicani, țigănuși care sunt acum doar în Delta Dunării. În urma celor 1.200 de observații făcute, am identificat plante și reptile pe care greu le găsești în alte părți; unele dintre acestea se află doar într-o stepă din Rusia. Două tragedii au avut loc la Sic, unde a ars jumătate din stufăriș din cauza incendiilor, fiindcă oamenii aprind pășunile necontrolat. Pentru că prima dată arde stuful deasupra, păsările care cuibăresc sunt prinse dedesubt și sfârșesc a fi pârjolite. Pe de altă parte, suntem conștienți că trebuie să oferim și beneficii celor care protejează natura și de aceea am realizat o strategie de vitalizare a zonei, care să aducă un aport economic pentru locuitorii săi, în primul rând prin turism”, atrage atenția Alexandru Stermin, expert în biodiversitate.

Amendă de 200 de lei pentru zeci de hectare incendiate

Ornitologul Cosmin Ioan Moga susține că valoarea investițiilor în infrastructură necesare se ridică la 100.000 de euro. “Din păcate, nu putem impune restricții de pescuit pe Lacul Știucii, deoarece există o asociație a pescarilor care administrează luciul de apă. Celui care au incendiat Ștufărișurile de la Sic i-am făcut plângere penală, însă a primit doar o amendă de 200 de lei. Noi nu putem da amenzi, ci doar putem sesiza garda de mediu sau poliția”, spune Moga. Specialiștii sunt de părere că o repopulare cu pelicani a zonei a devenit imposibilă, în actualele condiții. “Acum 200 de ani, toată Câmpia Transilvania era o mlaștină imensă, apoi s-au construit canale care să dreneze această mlaștină, iar zona s-a transformat în terenuri agricole. Tot ceea ce era odată mlaștină în Transilvania se găsește acum doar la Sic”, constată Stermin.

Seacă mlaștina de la Sic

Biologii avertizează că, în lipsa unor măsuri imediate, și mlaștina de la Sic, în mare parte deja secată, va dispărea, iar o dată cu aceasta și specii care viețuiesc aici, precum stârcul roșu. Ei au propus autorităților să repare barajul spart din aval și crearea unui sistem de diguri de pământ, atât pentru a împiedica inundarea satului în momentul unor ploi consistente, cât și pentru reținerea apei în actuala mlaștină. Asociațiile Ecotransilvania și Ecochoice au finalizat un proiect care se referă la managementul integrat al siturilor Natura 2000 din Bazinul Fizeșului, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Echipele de specialiști au inventariat 46 de specii de faună și nouă habitate prioritare, iar planul de management se referă la menținerea unei bune stări de conservare și de protecție a acestora, dar și la o strategie de vizitare a ariilor protejate. Cele două asociații au în custodie cele 4.500 ha din Bazinul Fizeșului.

Hibrizii din lacurile Clujului

Zona este cuprinsă în Natura 2000, o rețea europeană de arii protejate, ce cuprinde specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. Studiile de biodiversitate au vizat speciile desemnate în Bazinul Fizeșului, Lacul Știucilor-Puini-Bonțida, rezervațiile naturale Pădurea Ciuașului și Valea Legiilor. Stufărișurile de la Sic reprezintă cea mai mare întindere de stuf din Transilvania și una reprezentativă pentru estul Europei, fiind un punct important în calea de migrare a păsărilor. Rezultatele au surprins importanța coloniei mixte de stârci din Pădurea Ciuașului, una dintre cele mai mari din Transilvania, deoarece acolo cuibăresc atât stârci cenușii, cât și stârci de noapte. Au fost identificate 208 de indivizi hibrizi, printre care broasca izvoraș cu burta galbenă. Printre programele derulate se numără sărbătoarea stufului, un tur ghidat prin stufăriș, echitație pentru copii, ateliere de confecționare de pălării sicane și de acoperișuri din stuf.

Defrișări de păduri și știuci decimate

Bazinul Fizeșului este denumit Delta din inima Transilvaniei sau Delta Clujului, fiind a doua din țară după Delta Dunării. Pe Lacul Știucilor se formează plauri, insule plutitoare de stuf. În Bazinul Fizeșului sunt 70 de specii de păsări, printre care ereți, buhai de baltă, cresteți cenușii, cufundaci, sfrâncioci, acvile țipătoare, șerpari sau viespari. Lângă Stufărișurile de la Sic se găsește o pădure-galerie, unul dintre tipurile de habitat prioritar pentru conservare. Salba de lacuri și mlaștini ce încercuiește dealurile cu stejar pufos formează 430 ha de luciu de apă, cu trestie, papură și rogoz. Printre probleme identificate în zonă se numără uscarea zonelor umede din cauza drenărilor și defrișărilor de păduri de pe versanți, incendierea stufului, piscicultura practicată în mod nedurabil.

Ce propun experții

- Decolmatarea stufărișului, adâncirea unor zone pentru acumularea apei
- Repararea și îmbunătățirea infrastructurii de vizitare
- Blocarea vânătorii la speciile de păsări pe tot parcursul anului
- Interzicerea incendierii necontrolate a vegetației
- Păstrarea arborilor seculari, indiferent de starea lor fiziologică
- Limitarea vetrelor de foc din jurul pădurilor și din sit
- Crearea de coridoare verzi între pădurile existente
- Replantarea unor păduri de stejar
- Limitarea produselor biocide la culturile de la liziera pădurii
- Paza habitatelor forestiere