Descoperire revoluţionară a cercetătorilor români: primii oameni moderni care au venit în Europa s-au încrucişat cu neanderthalienii

Analiza genetică a unui maxilar vechi de 40.000 de ani descoperit într-o peşteră din România arată că cei mai vechi oameni moderni (Homo sapiens) s-au încrucișat cu neanderthalienii atunci când au migrat în Europa.

După cum se ştie deja, toți oamenii din ziua de astăzi, cu excepţia populaţiilor subsahariene, au în genomul lor între 1-3% din ADN-ul neanderthalian. 

Analiza unei mandibule cu vârsta cuprinsă între 37.000 şi 42.000 de ani, descoperită în 2002 în Peştera cu Oase din România, a dus la o descoperire spectaculoasă: 6-9% din genomul acelui individ provine de la neanderthalieni, mai mult decât la orice alt om al cărui ADN a fost secvenţiat până în prezent.

"Este un noroc neașteptat să poţi obține ADN de la o persoană care a fost atât de strâns legată de un neanderthalian", a comentat Svante Pääbo de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară, coordonatorul studiului: "mi-a venit greu să cred când am văzut prima oară rezultatele".

Până în prezent cercetătorii au crezut că oamenii moderni provenind din Africa s-au încrucişat cu neanderthalienii în Orientul Mijlociu acum 50.000 - 60.000 de ani, înainte de a se răspândi în Asia, Europa şi în restul lumii.

Analizele indică însă că împerecherile cu omul de Neanderthal s-au produs mult mai recent decât se credea până acum. Deoarece segmente mari din cromozomii individului sunt de această origine, este sigur că un neanderthalian a fost printre strămoșii săi cu patru - șase generații înainte în arborele lui genealogic. Acest lucru arată că primii oameni moderni care au venit în Europa s-au încrucişat cu neanderthalienii.

"Când am început activitatea pe situl de la Oase, totul indica deja o descoperire excepţională", şi-a amintit Oana Moldovan, cercetătorul român care a inițiat săpăturile sistematice din peșteră. "Dar astfel de descoperiri necesită cercetări laborioase pentru a fi confirmate", a adaugat Silviu Constantin, colegul ei care a lucrat la datarea sitului. "Am demonstrat anterior, prin datări cu seria uraniului, că Oase este într-adevăr cel mai vechi om modern din Europa cunoscut până în prezent. Acum acest studiu confirmă ipotezele noastre anterioare conform cărora persoana respectivă a avut un strămoș neanderthalian", a precizat el.

Potrivit profesorului Reich, analizele genetice au arătat că acel individ, un vânător-culegător, provenea dintr-o "populaţie de pionieri" care au ajuns în Europa, dar care nu au contribuit prea mult la zestrea genetică a europenilor din zilele noastre.

"Interesant este faptul că individul de la Oase nu pare să aibă descendenți direcți în Europa de astăzi", a declarat David Reich de la Harvard Medical School, coordonatorul analizelor genetice populaționale ale studiului. "Este posibil ca el să fi fost parte a unei migrații timpurii a oamenilor moderni în Europa, care au interacționat îndeaproape cu neanderthalienii, dar în cele din urmă au dispărut", a adăugat el.

Omul de Neanderthal, cu un fizic robust şi o frunte mare şi înaltă, a prosperat în Europa şi Asia din urmă cu 350.000 de ani până în urmă cu 40.000 de ani şi a dispărut în perioada care a urmat după sosirea lui Homo sapiens în acele regiuni.

În ciuda reputaţiei unui "verişor încet la minte", oamenii de ştiinţă spun că omul de Neanderthal era extrem de inteligent, aşa cum o dovedesc metodele sale de vânătoare complexe, folosirea probabilă a limbajului articulat şi a obiectelor cu funcţii simbolice, dar şi utilizarea sofisticată a focului.

Situl de la Oase a fost studiat de o echipă internaţională condusă de cercetători ai Institutului de Speologie "Emil Racoviță" din Cluj-Napoca, iar analiza mandibulei a fost făcută de cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară din Germania, de la Harvard Medical School (SUA) și de la Laboratorul de Evoluţia Vertebratelor şi Origine Umană din Beijing, China.