Ţiganii din Cluj – călăi, meşteşugari şi mai ales, muzicieni

Ţiganii din Cluj – călăi, meşteşugari şi mai ales, muzicieni

Ţiganii au ajuns pe teritoriul Translivaniei cel mai probabil în perioada domniei lui Sigismund de Luxemburg, prima parte a secolului XV.

Prima atestare a ţiganilor din Cluj este din 1502, dintr-un ordin al regelui Ulászló al II-lea, menţionând patru familii “donate” oraşului. Colonia originală a fost în actuala zona Cipariu, de la teatru până spre actuala stradă Lutoasă (Agyagdomb). Ulterior s-au format alte două colonii, în satul Mănăştur şi mai recent, zona Iris, fiecare cu “voievodul” propriu. Casele lor sunt atestate încă din 1564.

Prima atestare a muzicienilor ţigani este de la sfârşitul secolului al XVI-lea, însă la Cluj ţiganii au avut rolul de a executa acele lucrări pe care alţii n-au vrut să facă: cel de călău, gunoier şi altele, dar, începând din secolul XVIII, apar şi alte meserii, mai respectabile (aurar, fierar şi – cel mai de renume -de muzician). Conducătorul lor (“cigányvajda”) era angajat plătit al oraşului şi toate treburile legate de colonie au fost gestionate prin acesta.
Cea mai celebră familie de muzicieni ţigani la Cluj a fost familia Salamon. Începănd cu János (1824-1898) şi fratele lui, care au făcut parte din trupele revoluţionare din 1848 (cântând inclusiv pentru celebrul general Bem) şi au fost muzicieni favoriţi ai moştenitorului tronului, Rudolf, continuând cu fiul lui János – Vilmos - dar mai ales János mai tânăr (1853-1941), care a ajuns să fie muzician la curtea imperială din Viena şi directorul muzical la opera din Viena. Toţi membrii familiei sunt înmormântaţi în Hajongard (Házsongárd). János senior a fost atât de îndrăgit, încât mormântul lui – monumental – a fost proiectat de însuşi Pákei Lajos, arhitectul şef al oraşului (se poate vizita şi azi).

Alţi muzicieni ţigani îndrăgiţi de la Cluj: Pongrácz Laji (când cânta pentru moştenitorul tronului Rudolf au fost găduiţi la masa acestuia, aşezaţi, cum povestea el însuşi “un rege, un ţigan” (“egy király, egy cigány”)); Csikay Gyuri, Balogh Jancsi şi Kóczé Antal (născut al Tăşnad, dar a devenit celebru la Cluj).

Etichete
Comenteaza