Foto Istoria pietei Avram Iancu / Victoriei / Malinovski / Hitler / Cuza Voda / Stefan cel Mare / Bocskai / Hunyadi / Trencsin

In perioda interbelica cea mai mare schimbare reprezinta ridicarea catedralei ortodoxe, sfintita in 1933, in prezenta regelui Carol al II-lea

Partea 1 - In evul mediu actuala piata se afla chiar langa zidul estic al orasului, fiind astfel interzise cladirile de orice fel, cu exceptia laturii estice, ocupate de case din Hostat. In partea de sud, in actuala piata Cipariu, s-a format o colonie de romi (“Cigánysor”).

De prin mijlocul secolului XVIII piata s-a numit “Piata cetatii din Trencsin” (“Trencsini vár tér”). Numele nu are nici o legatura cu cetatea Trencin din actuala Slovacia: este vorba despre un ofiter al armatei austriece, pe nume Trencsini Ferenc, care a decis sa ingraduie o parte a zonei pentru exercitii militare. Deoarece astfel s-a blocat accesul spre Turda, orasul l-a reclamat la Gubernium (guvernoratul Transilvaniei), avand castig de cauza in 1769. “Cetatea” a fost demolata, ofiterul a plecat, dar numele a ramas, fiind folosit chiar si la sfarsitul secolului XIX.

Zona a fost folosita drept piata de vite, pasune dar si ca depozit de gunoaie, fiind o zona destul de neglijata. Prima cladire importanta ridicata in piata a fost cazarma Sf Gheorghe (anii 1834-1837), actualul Comandament al Armatei Romane (proiectant: capitanul Goró Lajos). A urmat apoi biserica reformata cu doua turnuri, biserica cea mai importanta a hostezenilor, ridicata in perioada 1827-1852, dupa modelul bisericii din Debrecen, inlocuind vechea biserica amplasata unde se afla Institutul Teologic Reformat si distrusa de un atac al tatarilor. A fost finalizata sub conducerea arhitectului Kagerbauer Antal (care a proiectat si vechea primarie, biserica Sf Petru, parte a palatului Bánffy de la Bontida etc).

Partea 2 - Transformarea in piata impozanta avea sa inceapa abia spre sfarsitul secolului XIX. Se construiesc pe rand palatul finantelor, palatul administratiei padurilor (actualul Semiar Teologic Ortodox si episcopia ortodoxa), palatul EMKE (Societatea Maghiara de Cultura din Transilvania, actuala regionala CFR, opera arhitectului sef Pákey Lajos). Pe latura vestica se demoleaza casele vechi si se construiesc de asemenea palate (printre care si sediul francmasoneriei din Cluj, la colt cu actuala strada Iuliu Maniu / Szentegyház utca, opera aceluiasi Mätz Friedrich care a proiectat fantana din Parcul Central). Cladirea institutului teologic reformat este terminata in 1895, in locul unei carciumi de o renume indoielnica. In locul actual al catredralei ortodoxe se formeaza “Micul Parc” (Kissétatér), cu o statuie a reginei Sissi amplasata aici. Latura estica este completata la inceputul anilor 1900 odata cu ridicarea palatului de justitie in stil eclectic precum si casa invatatorilor pe partea de sud. In 1899 piata este impartita in doua: partea sudica devine piata Hunyadi iar partea nordica piata EMKE, redenumita piata Bocskai in 1907.

Piata de animale din locul unde se afla Teatrul National este desfiintata definitiv odata cu ridicarea noului Teatru Maghiar in 1907 (devenind Teatrul National Roman dupa 1919). Ultima cladire importanta ridicata inainte de primul razboi mondial a fost palatul camerei de comert si industrie (1910), actuala prefectura, cel mai frumos exemplu al stilului secesionist din Cluj.

Partea 3 - In 1931 a fost terminata si cladirea cercului militar, initial gazduind camera de industrie. La parterul acestei cladiri a functionat reprezentanta Ford, cinematograful Royal iar mai apoi o berarie frecventata de elita orasului (cel putin in perioda celui de al doilea razboi mondial). Multi arhitecti considera ca piata si-a atins apogeul estetic la sfarsitul anilor 1930, dupa amenajarea zonei din jurul catedralei. Numele pietei a fost schimbata in Cuza Voda si Stefan cel Mare, iar dupa dictatul de la Viena a purtat numele lui Adolf Hitler.

Dupa al doilea razboi mondial piata devine scena preferata pentru monumente si activitati propagandistice (tancul sovietic, defilarile de 1 Mai si 23 August). In anii 1980 se construiesc blocurile de pe latura sud-vestica, in apropierea bastionului Croitorilor, destinate elitei comuniste; in rest cladirile si infatisarea pietei raman neschimbate pana la ridicarea statuii lui Avram Iancu in 1993.

(sursa Vechiul Cluj)