Istoria sărbătorii Halloween. Legenda lui Jack o’Lantern

Halloween-ul se celebrează în noaptea de 31 octombrie. Precedă sărbătoarea creştină Ziua tuturor Sfinţilor de pe 1 noiembrie.

Halloween (o abreviere pentru "All Hallows' Evening") este o sărbătoare de origine celtică, preluată de multe popoare din lumea occidentală şi nu numai. Halloween-ul se celebrează în noaptea de 31 octombrie. Precedă sărbătoarea creştină Ziua tuturor Sfinţilor de pe 1 noiembrie.

Obiceiuri specifice de Halloween sunt dovlecii sculptaţi, luminaţi cu ajutorul felinarelor, folosiţi la decorarea caselor şi grădinilor şi ca lanterne, dar şi costumarea în personaje desprinse din poveştile de groază. Copiii costumaţi astfel colindă din casă în casă şi sunt recompensaţi cu dulciuri. Toată lumea ştie despre aceste obiceiuri.

Istoria sărbătorii Halloween

Halloween, care are loc pe 31 octombrie, este o sărbătoare păgână este faimoasă pentru că demitizează moartea. De ce este sărbătorită pe 31 octombrie, Ajunul Sărbătorii Tuturor Sfinţilor? Jurnaliştii francezi de la Linternaute.fr oferă mai multe detalii despre Halloween.

Sărbătoarea nu provine din Statele Unite ale Americii, ci este mult mai veche. Este, de fapt, derivată din celebrarea Samhain (denumire irlandeză) sau Samonios (nume galic), creată de celţi.

Acest festival religios, oficiat de druizi, se ţinea în toamnă târzie (sau la vremea recoltei) şi marca începutul unui nou an. În Irlanda şi Galia mulţi se temeau de noaptea de Samhain, în care spiritele rele se puteau ivi. Pentru a evita această prezenţă "întunecată" şi a se feri de pericol, locuitorii aprindeau focuri în aer liber.

În noaptea aceea se făcea, de asemenea,"un prag între lumi", între lumea celor vii şi a celor morţi. Celţii lăsau uşile caselor deschise, astfel încât morţii să se poată întoarce la familiile lor. Să poposească, timp de câteva ore, printre cei vii.

Vechii celţi credeau că graniţa dintre lumea aceasta şi cea de dincolo se slăbeşte în ziua de Samhain, permiţând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoşii familiei erau cinstiţi şi invitaţi acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume şi măşti. 

Samhain era o vreme când se făceau provizii de iarnă şi se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau şi ele un rol în festivităţi. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. 

Această tradiţie este oarecum interzisă odată cu sosirea romanilor în Galia şi cu creştinismul emergent în aceste ţări, în jurul secolului al 5-lea. Papa Bonifaciu al IV-a declarat sărbătoarea păgână în anul 610 şi a decis să creeze, în schimb, Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor. Sărbătorită la acea vreme pe 13 mai, Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor datează din secolul al 8-lea şi va fi apoi fixată pentru data de 1 noiembrie.

Unii istorici vorbesc în mod clar despre o reminiscenţă a festivalului celtic Samhain, din dorinţa de a creştina această sărbătoare păgână. O referinţă, care, de asemenea, va avea ecou atunci când, în secolul al 10-lea va fi stabilită Sărbătoarea Morţilor pe 1 noiembrie, a doua zi după Halloween.

Aşadar, sărbătoarea pe care o cunoaştem sub numele de Halloween a fost influenţată, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. În Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creştini Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.

Numele de "Halloween" şi multe dintre tradiţiile actuale provin din perioada veche engleză.

Jack-o'-lanterns

Un Jack-o'-lantern este un dovleac sculptat manual, adoperat în mod tradiţional în ţările anglo-saxone în timpul Halloween-ului. O dată ce s-a tăiat partea de sus a dovleacul pentru a forma un capac, şi scoasă pulpa interioară, se poate sculpta pe părţile laterale o faţă monstruosă sau una comică. Pentru a crea efectul de lanternă, se poate poziţiona o sursă de lumină, de obicei o lumânare, în interiorul dovleacului.

Jack-o'-lantern, înainte de descoperirea Americii, se făcea dintr-un nap de mari dimensiuni. Din moment ce această tradiţie a ajuns în America într-un moment de foamete, în loc de a folosi napi s-au folosit dovleci, deoarece aceştia erau mai prezenţi.

Simbolurile şi obiectele artizanale asociate Halloweenului s-au dezvoltat în timp. De exemplu, sculptarea de jack-o'-lantern provine din obiceiul de Ziua Tuturor Sfinţilor de modelare a unor felinare din napi pentru luminarea sufletelor din purgatoriu.

Napul era folosit tradiţional de Halloween în Irlanda şi Scoţia, dar imigranţii veniţi în America de Nord au folosit dovleacul indigen, care erau mai uşor accesibili şi mai mari şi mai uşor de modelat decât napii. Tradiţia americană de modelare a dovlecilor este atestată de la 1837 şi a fost asociată iniţial cu vremea recoltei, nefiind specifică Halloweenului decât spre sfârşitul secolului al 19-lea.

Halloween-ul în România

În România, echivalentul sărbătorii de Halloween este ziua Moşilor de toamnă sau Sâmbăta morţilor, care se ţine în prima sâmbătă din luna noiembrie. În această zi se ţin slujbe, se împart pachete cu mâncare celor săraci şi se aprind lumânări.

De asemenea, şi în noaptea Sfântului Andrei, sărbătorită pe 30 noiembrie, se spune că spiritele ies în lume şi lupii vorbesc omeneşte. Superstiţiile spun că oamenii se pot apăra de acestea cu usturoi şi vrăji, pentru a nu se transforma în vârcolaci. Fetele care vor să cucerească inima unui băiat sau să vadă scene din viitorul lor, pot face tot soiul de farmece în această seară.