Mihaela, regizoarea de criză GALERIE FOTO + VIDEO

A decis să pornească prima sa afacere pe cont propriu exact atunci când toată economia lumii se prăbușea, în toamna lui 2008. La timpul cel mai nepotrivit. Sau cel mai prielnic, spun alții. Nu i-a părut rău: a urcat încet, dar sigur, cu toate loviturile încasate pe parcurs, și mărturisește că 2014 a fost un an excepțional. “Nu mi-e frică de schimbare, știu să îi fac față”. Combustibil de propulsie: un amestec de optimism și de încredere în sine. Plus echipa de profesioniști.

“Am ajuns la Cluj dintr-o întâmplare - eu fiind născută în Republica Moldova - un prieten care era deja aici m-a “deturnat” de la București, unde voiam să urmez facultatea - tot îmi lăuda oamenii din această parte a țării. Am ajuns să fac Farmacia la Universitatea Iuliu Hațieganu mai ales la dorința părinților, ei nu acceptau să merg la Conservator”, dezvăluie Mihaela Andoni.

A experimentat și farmacia de cartier, și cea de multinațională, însă și-a dat seama că nu era deloc ceea ce își dorea. “Lucram la o farmacie non-stop și am asistat la o fază de coșmar - un individ a vrut să intre pe gemulețul deschis noaptea de o colegă, dar s-a blocat acolo, că nu încăpea. Ca să îl scoată afară, s-a văzut nevoită să îi dea în cap cu un cărțoi de farmacopee, un fel de biblie groasă. Am zis stop, era destul!”.

La răscruce de vânturi, variantă clujeană

Simțindu-se atrasă în special de audiovizual, decide să se apuce de regie, în cadrul Facultății de Teatru și Televiziune. Între timp, se perfecționează în televiziune și realizează, pe parcursul mai multor ani, emisiuni la TVR și la Agro TV. Intră ca asociat într-o afacere cu încălțăminte la Ecco Shoes, alături de fostul ei soț, unde reușesc să formeze o rețea de 22 de magazine la nivel național, însă, la o răscruce, decide să o ia pe cont propriu, atât în afaceri, cât și viață, și să își înființeze o companie de producție media. Doar investiția inițială în studioul de producție, pe care îl socotea ca indispensabil unui astfel de business, a costat-o 40.000 de euro, însă în acest domeniu tehnica avansează cu o viteză amețitoare. Soluția: apelarea la specialiști de nișă și la închirierea de aparatură, pe proiect.

Viața bate filmul pe computer

“Numai o dronă profesională poate costa 70-80.000 de euro, iar dacă se întâmplă ceva cu ea... mai bine închiriezi de la firme specializate, în acest caz trebuie să plătești și omul care se ocupă de ea. Mai nou, totul se mută pe calculator, idee care pe mine mă sperie. Poți să faci filme de acasă, să îți fabrici actori, prin animație. Cu programe informatice e mai ușor să îți creezi spațiul, decorul. Când am filmat un videoclip în aer, am montat o cameră de luat vederi pe doi parașutiști; unul, lângă cântăreț, al doilea, deasupra. Cu tehnica modernă poți să simulezi un salt cu parașuta cu ajutorul unui software specific, însă filmarea reală este cu totul altceva”.

Farmecul dansului pe întuneric

Primele filme le-a realizat în timpul facultății, îi sunt dragi, însă le consideră doar experimente (unul cu doi tineri care dansează în semiobscuritate există și acum pe internet) față de cele comerciale de acum, a căror producție costă între 3.000 și 10.000 de euro. La Cluj, pentru că la București se fac pe tarife duble. Unul dintre primele proiecte care s-a văzut în conturi a fost prezentarea UMF, care a necesitat cel mai lung timp de realizare: întregul an universitar. A fost filmat în diverse perioade (sesiune, vacanțe), în săli de cursuri, laboratoare, cămine, în oraș, cu studenți, profesori, personalități. Ideea era prezentarea instituției studenților străini, care să vadă cum se poate studia, trăi sau distra la Cluj, un film care să aducă energie și culoare. Un fel de carte vie de vizită a universității.

 

Selecție de cântat la pahare

Pentru videoclipul la “Cups”, al cântăreței Alexandra Ungureanu, după o piesă a actriţei americane Anna Kendrick, echipa de la Mido, cum a fost botezat studioul, a folosit 100 de elevi ai Transylvania College. Copiii au fost învățați să cânte la pahare, iar cei care au prins mișcarea au fost selectați. “În facultate ni s-a spus să evităm filmările cu copii sau cu animale, deoarece au o mare doză de imprevizibilitate, dar am luat-o ca pe o provocare”. Colaborarea cu școala a continuat în această iarnă: a fost solicitată să filmeze momentul în care milionarul american Peter Sealey, unul dintre primii membri ai Board of Advisors ai Facebook, anunța că donează tuturor profesorilor laptopuri de câte 1.000 de euro. Filmul suprinde atât anunțul din SUA, cât și festivitatea-surpriză de sfârșit de an. „Mulți dintre profesori au izbucnit în lacrimi pentru că nu își permiteau o astfel de achiziție scumpă. Am surprins această emoție”.

 

Maramureșul văzut din avion

Filmul care a făcut furori este, însă, cel cu Vasilică Godja Ceterașul. Cântecul “Back to Maramu’”, interpretat într-un salt cu parașuta și candidat la Guiness Book of Records, are 81.000 de vizualizări pe portalul YouTube, 3.000 de distribuiri, mii de aprecieri pe internet. Filmările efectuate cu un private jet la Romaero Băneasa, cu parașutiști pe Aerodromul Luncani și cu patru ansambluri folclorice la Oncești și la Sighetu Marmației au implicat 150 de oameni. La săriturile cu parașuta, de la o înălțime de 3.000 m, au participat cei de la SkyDive Transilvania. Scopul declarat al clipului era promovarea satului românesc, iar zborul cu paraşuta şi aterizarea simbolizau revenirea la origini. Printre protagoniștii de la București s-a numărat modelul Iuliana Luciu, sora Nicoletei Luciu. “La filmările de la Muzeul Satului din Sighet ne-am dat seama că va fi foarte greu să sincronizăm aceste patru trupe de dansatori, dar până la urmă am reușit”. Între timp, artistul a apărut la numeroase emisiuni, chiar în presa suedeză, iar acum îl vrea toată lumea la evenimente. Un al doilea videoclip al său este preconizat în mai, în Egipt, cu filmări subacvatice. De altfel, fiind o fire energică și dornică de senzații tari, Mihaela este o adeptă a unor sporturi precum scooba diving, canyoning sau ciclism.

 

Proiectul iubirii interzise

 Treptat, și alți artiști au solicitat-o, care mai de care cu idei mai îndrăznețe. Pentru clipul “Până la din nou” - Nora Denes Symphonical, au fost folosiți un violoncelist și trei violoniste. Echipa sa este cuprinsă în majoritate din tineri entuziaști. În afară de cameramani, sunetiști, tehnicieni, printre colaboratorii diferitelor proiecte se numără Ramona Mândru – coafură și machiaj sau Veronica Frișan – design vestimentar. “Nu e ușor să conceptualizezi o idee; de aceea trebuie să mă rup total de realitate pentru a crea. Prefer să lucrez noaptea, de multe ori mă prinde dimineața lucrând”.

 

Locurile de filmare sunt dintre cele mai neașteptate: odată a surprins un transsexual îmbrăcat în rochiță roșie într-un vagon ruginit din depoul CFR, altădată a tras cadre timp de o oră de pe clădirea albastră a Băncii Transilvania, cu focalizare asupra unui om aflat în intersecția de pe Barițiu, iar în primăvară, un flash-mob cu mai mulți tineri care cântau într-un tramvai, pornind de la gară. Acum lucrează la primul său film, care va înfățișa iubirea dintre un contabil și o prostituată, cu un actor de la Teatrul Maghiar în rolul principal.   

De la tehnologie, la partitura de pian

Partea artistică a muncii sale este dublată de cea comercială, care îi asigură fluxul financiar necesar - filmele de prezentare pentru companii sau organizații. În afară de clasicele filmări, Mihaela a participat ca organizator sau prezentator la evenimente precum Essence Days – serii de conferințe ale expertului în dezvoltare personală Menis Yousry, Atipic Beauty – prezentări de modă cu persoane cu dizabilități sau Drink after Work – degustări de vin însoțite de concerte de jazz. Câteodată, cu prilejul serilor de socializare, își aduce aminte și de prima sa dragoste și abandonează tehnologia în favoarea instrumentului preferat: pianul.

 

Acest material de presă este conceput și publicat în cadrul proiectului „Femeia în viziunea mass-media – factor de echilibru și egalitate”, derulat prin POS DRU de către Consiliul Județean Cluj în parteneriat cu SIVECO și cu Asociația Profesioniștilor din Presă – Cluj. Proiectul urmărește promovarea poveștilor de succes ale 60 de femei din Cluj. Găsiți pe site-ul proiectului interviuri și reportaje despre clujence care au reușit în cariera lor ori au depășit prejudecăți de gen.

 

UPDATE: Drepturile de autor pentru filmul de prezentare a UMF Cluj aparţin Espada Media, precizează directorul agenţiei, Attila Soos.