Foto Minune albastră pe Someș în Cluj-Napoca / Indicator important al sănătății ecosistemului acvatic. Distrugerea malurilor naturale e principala amenințare a speciei

Printre speciile de păsări care populează malurile râului care traversează orașul Cluj-Napoca se numără și o minune albastră, o pasăre de talie mică a cărei prezență poate fi un indicator important al sănătății ecosistemului acvatic. 

Pe lângă rațe, pescăruși, egrete sau lebede, încă o minune a naturii a fost fotografiată pe râul Someș din Cluj-Napoca, zona podului Garibaldi care apoi a intrat în renovare. Imaginile cu exemplarul splendid de pescăraș albastru au fost publicate de Calin Oprea pe pagina sa de Facebook.   

Pescărașul albastru, cunoscut și ca pescărel albastru, este o pasăre care face parte din familia Alcedinidae reprezentată printr-o singură specie în Europa Centrală. Arealul lui de răspândire este Europa, Asia și Africa de Nord.

Pasărea trăiește pe malul apelor curgătoare repezi sau al celor stătătoare cu apa clară unde trăiesc pești. Hrana principală sunt peștii mici, insectele acvatice, larvele acestora dar și crustaceii mici și mormolocii. În ultimul timp, efectivul de păsări s-a refăcut după o perioadă în care această pasăre era o specie periclitată.

Pescărașul albastru (Alcedo atthis) este un indicator important al sănătății ecosistemului acvatic. Apele limpezi și bogate în pește și vegetația ripariană bogată sunt habitatul ideal pentru această pasăre, prezența sa confirmând calitatea acestor ecosisteme fragile.

Specie de pasăre de talie mică, viu colorată, cu aspect inconfundabil. Sexele sunt foarte asemănătoare. Capul și spatele sunt albastre cu reflexe metalice (în partea centrală a spatelui mai deschis) iar ventral este portocaliu; gușa este albă. Masculul are ciocul negru complet, iar femela are partea de la bază roșiatică. Lungimea corpului este de 17-19 cm, anvergura este de 24 – 28 de cm, iar greutatea de 34 – 46 de grame.

Principala amenințare este reprezentată de regularizarea cursurilor de apă. Distrugerea malurilor naturale și îndiguirea sau întărirea malurilor cu beton sau agregate, duce la pierderea locațiilor pentru amplasarea cuiburilor. De asemenea, reducerea surselor de hrană, datorită poluării bazinelor acvatice, este, posibil, responsabilă de declinul speciei pe termen lung, notează pasaridinromania.sor.ro. 

CITEȘTE ȘI: Au DISPĂRUT lebedele din Cluj-Napoca / Transylvania Wildlife Rescue: ”Căutăm familia de lebede din cuibul construit din deșeuri”
CITEȘTE ȘI: Imagine dezolantă pe Someș, în Cluj-Napoca: 'Arată cât de important e să păstrăm râul curat'