Numele moştenitorului Palatului Bánffy din centrul Clujului, legat şi de dosarul recuperării tezaurului României de la Moscova întocmit de Antonescu

O parte din Muzeul de Artă Cluj va fi retrocedat moştenitorilor lui Nicolae Roșca, un fost negustor din Sălişte. CJ Cluj a anunţat că moștenitorii foștilor proprietari au refuzat despăgubiri financiare pentru ce le revine din clădirea de patrimoniu. 

O parte din Palatul Bánffy, așa cum este denumită clădirea unde îşi are Sediul Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, urmează să fie retrocedată, însă potrivit sentinței definitive, noii proprietari nu au voie să schimbe destinația imobilului timp de 10 ani.

Cine a fost milionarul din Săliște, Nicolae Roșca, ai cărui moştenitori au pus mâna pe o mare parte dintr-o clădire de patrimoniu din centrul oraşului Cluj-Napoca? Nicolae Roșca, a fost un negustor din localitatea Săliște, judeţul Sibiu, care a decedat în anul 1993. Acesta şi-a început afacerile cu o mică fabrică de catrințe și pieptare pe care le vindea în târguri. Mai târziu, cu banii strânși din această mică producție a deschis la Alba Iulia un atelier în care se produceau jachete.

Negustorul a început să strângă o mică avere, ajungând să împrumute cu bani oameni importanți ai epocii, extinzându-și afacerile. Așa se face că Dionisie Bánffy a primit un împrumut de peste 28 de kilograme de aur de la săliștean, chiar în anii celui De-al Doilea Război Mondial. Bánffy n-a mai reușit să returneze împrumutul, iar Roșca a primit în schimb o parte importantă din Palatul Bánffy din Cluj Napoca, sediul de acum al Muzeului de Artă al Clujului, potrivit informaţiilor publicaţiei sibiene Turnul Sfatului. 

Interesant este că numele lui Nicolae Roșca, unul din cei mai bogați Transilvăneni din perioada interbelică, de loc din Săliște, este asociat unui dosar întocmit de Mareșalul Antonescu, prin care revendica Tezaurul României, aflat din 1916, la Moscova.

Pașaportul sibianului Roșca a fost găsit în luna mai 2018 într-un sertar dublu dintr-un dulap, alături de dosarul ”Tezaur Moscova. BIBLIORHAPT. 17416”, care cuprinde în 200 de pagini inventarul valorilor transportate în Rusia, între anii 1916 – 1917. ”E vorba de un dosar pe care mareșalul Ion Antonescu l-a trimis, când armata română avansa, alături de nemți, în 1941, spre Moscova.

Bucureștiul anticipa că nemții vor cuceri Moscova, iar Guvernul dorea să ia tezaurul înapoi de la ruși”, explică o persoană de la BNR, într-o declarație neoficială, citată de ziarul Libertatea. Este practic inventarul pregătit pentru recuperarea aurului, ”bijuterii și alte obiecte de valoare”, așa cum scrie în acte, valori depozitate de România la Moscova.

Documentul a fost găsit de un brașovean, Attila Szocs. Acesta a mers să ridice o vitrină de la un comerciant de mobilier vechi de la poalele Tâmpei, de la care obișnuiește să cumpere piese deosebite. Când a încercat să urce împreună cu restauratorul de mobilă vitrina în mașină, în interiorul piesei de epocă s-a auzit un zgomot, iar după ce au demontat mobila a fost găsit înăuntru dosarul tezaurului. Dar și un pașaport pe numele Nicolae Roșca, mai scrie turnulsfatului.ro.

Dosarul denumit azi „Moscova 2” este numele pe care BNR l-a dat documentelor de la Brașov. Acesta este un inventar în care apar atât aurul, cât și alte valori depozitate la BNR sau ale altor instituții din România, ajunse la Moscova. Dosarul a fost realizat la ordinul lui Ion Antonescu și urma să ajungă în capitala Rusiei odată cu armatele învingătoare germană și română, potrivit informaţiilor libertatea.ro.