Pamela Roussos Raţiu: “L-am chemat aici pe Prinţul Charles”

Americanca stabilită în Turda a vorbit, pentru ZIUA de CLUJ, despre turismul românesc, mâncarea ardelenească şi clienţii ei celebri din SUA.

A fost manechin al Casei Halston, i-a îmbrăcat pe J.F. Kennedy, Liz Taylor sau Ingrid Bergman, a organizat concertele celebrului cântăreţ grec Demis Roussos, iar acum promovează turismul clujean din Africa de Sud până în Australia. Pamela Roussos a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi "expaţi" ai Clujului, fiind deja asimilată ca o ardeleancă veritabilă.

Aţi trăit, pe rând, în SUA, Anglia, Grecia, România. Ce naţionalitate aveţi de fapt?
Sunt americancă, dar pot spune că am devenit un cetăţean universal (râde)!

Care este deosebirea dintre turismul din Grecia şi cel din România?
România are posibilităţi mai mari decât Grecia; aici există o varietate naturală deosebită. Din păcate, românii au deficienţe în privinţa atragerii turiştilor, iar infrastructura nu este cea mai bună. Pe CNN auzim mai mult despre Azerbaidjan decât despre România. La Cluj s-au făcut eforturi, mai ales la aeroport, însă e nevoie şi de Autostrada Transilvania, şi de trenuri bune. Ministerul Turismului ar trebui să aloce fonduri mult mai serioase pentru promovarea ţării.

Aţi promovat intens turismul tradiţional. Şansa Turzii e industria sau turismul?
Zona are multe de oferit: există nu numai salina, ci şi piaţa din centrul oraşului, care a fost reabilitată foarte bine, castrul roman, bisericile din împrejurimi. Totuşi, trebuie să avem grijă să nu cădem în păcatul unor sate spaniole care şi-au tras lângă ele zgârie-nori, cluburi de noapte, pierzându-şi astfel identitatea, farmecul local. Avem nevoie de o dezvoltare responsabilă. Turismul culinar este o componentă locală importantă.

Sunteţi expertă în gastronomie. Putem vorbi despre o bucătărie românească?
Transilvania se găseşte la o întretăiere: există componentele culinare maghiară, germană, locală. Mie îmi plac multe produse de aici, mai ales slănina. Eu şi soţul meu, Indrei, preferăm să gătim acasă din ceea ce cumpărăm de la piaţă. Legumele din Transilvania sunt extraordinare.

Vorbim despre Turda Fest sau despre Transilvania Fest? Ce produse promovaţi?
Prima dată, festivalul a fost local, apoi a căpătat proporţii regionale, naţionale, ba chiar internaţionale. Avem turişti din SUA, Africa de Sud, Japonia, Germania. Anul trecut l-am organizat la Biertan, cu 8.000 de vizitatori, anul acesta îl facem la Blaj. Cu câteva luni înainte efectuăm cercetări în locurile pe care le propunem, iar unde găsim o componentă atractivă şi autorităţi cooperante, acolo organizăm. La Biertan am promovat lichiul (o prăjitură cu brânză şi ouă), prăjitura cu rubarbă, supa de vişine, în alte locuri, marmelada şi pâinea de casă, caşul de oaie, sortimente de miere. Îi încurajăm pe localnici să obţină autorizaţii de producători, să îşi facă mici afaceri, iar turiştilor le facem trasee montane, de biciclete, de fotografiat, vizite la obiective de interes sau locuri pe care Ardealul le oferă cu generozitate. Ideea este ca turiştii să cheltuiască aici, iar banii să rămână în comunitate. Am adus voluntari de la Universitatea Oxford care s-au ocupat de realizarea unor itinerare turistice. Despre târg s-a auzit şi în Argentina, a fost prezentat la BBC.

Practic, acelaşi lucru îl face şi Prinţul Charles, în sudul Ardealului.
Da, suntem permanent în contact cu el, îi cunoaştem iniţiativele. El s-a axat pe zona saxonă a Transilvaniei. L-am invitat la una dintre viitoarele noastre acţiuni, sperăm să îl avem cât mai curând printre noi.

Fundaţia familiei Raţiu a sponsorizat festivaluri de film şi de teatru la Londra, Bucureşti, Sibiu. La Cluj există Festivalul de Film Transilvania (TIFF).
Am sprijinit mai multe componente ale TIFF, la câteva ediţii. Chiar avem preocupare către artă la Centrul Raţiu pentru Democraţie (CRD). În momentul de faţă organizaţiile noastre derulează 21 de proiecte, în diferite domenii

V-aţi implicat în eradicarea traficului de fiinţe umane, în integrarea romilor. Este greu să aduni fonduri pentru aceste proiecte?

E foarte greu, mai ales în această perioadă, însă nu dezarmăm. Fundaţia noastră a fost chiar solicitată în repatrierea acestor victime, dar şi autorităţile române trebuie să se implice mult mai serios.

Aţi lucrat în industria modei. Care au fost cei mai importanţi clienţi?
Am colaborat foarte bine cu John Fitzgerald Kennedy, Nancy Reagan, Elizabeth Taylor, Liza Minelli. Eram foarte tânără pe vremea aceea, am petrecut şase ani în acest domeniu.

Vă place cum se îmbracă fetele în Cluj?
În România sunt foarte multe femei frumoase. Tonul în modă la Cluj îl dă Elena Basso-Stănescu, de la Universitatea de Artă şi Design. Ea promovează o şcoală de modă remarcabilă, este foarte cunoscută.

Aveţi vreun restaurant preferat aici?
Îmi plac mult Via şi Baracca, nu e rău nici Napoca 15, dar eu merg şi la restaurantul chinezesc. Îmi place bucătăria internaţională în general.

Peste o săptămână veţi avea întâlnirea anuală a familiei Raţiu şi a prietenilor acesteia, un fel de adunare generală a acţionarilor a organizaţiilor pe care le coordonaţi.
Contăm pe 60 - 100 de invitaţi. În afară de rapoarte, proiecte, dezbateri, strângere de fonduri sau târgul tradiţional, vom avea o cină în pădure, vom vizita cimitirul restaurat al lui Ion Raţiu, sinagoga din Turda sau Fortăreaţa Colţeşti.

 

             Model, manager, activist social

• Născută în Los Angeles (SUA), în 1948

• A făcut şcoala de actorie Stella Adler, violoncelul - cu Thomas Briccetti

• Model al agenţiei Halston (New York)

• A fost căsătorită cu cântăreţul Demis Roussos, director de imagine al acestuia

• Colaborator al Warner Bros., UNICEF

• Actuala soţie a lui Indrei Raţiu (fiul politicianului Ion Raţiu), stabilită la Turda

• Director în CRD, preşedinte al Turda Fest

• "Femeia anului în România - 2008" pentru implicare socială