Paştele la români: Ce se face în "Lunea albă"

Fetele se stropesc cu apă ca să se mărite, se vizitează apropiaţii şi rudele, iar ouăle se ciocnesc invers.

Lunea alba, prima zi de luni dupa Paste, cea de-a doua zi a Pastelui si cea dintai din Saptamana Luminata este consacrata in traditiile si obiceiurile populare continuarii sfintei sabatoriri, mai ales prin cadrul unor petreceri ori reuniuni de familie.

Cu aceasta ocazie, avea loc asa-zisa "umblare cu pasca", adica vizitarea rudelor apropiate in vederea vestirii Invierii lui Iisus Htistos. Copiii se duceau la parintii lor, nepotii la bunici, si finii la nasi. Potrivit obiceiului, nu se mergea in vizita cu mana goala, ci cu oua rosii, pasca, fructe si vin. Odata ajunsi la nasi, finii era asezati la masa, asezandu-li-se in fata slanina, cozonac, si oua vopsite. La plecare, nasa ii daruia, la randu-i, finei, o pasca facuta cu mainile sale, scrie realitatea.net

O alta traditie specifica Lunii Albe era stropirea cu apa. Flacaii din sate le pandeau pe fete, si le udau cu cateva cofe de apa de la fantana sau le azvarleau, asa imbracate cum erau, intr-o apa curgatoare. Fetele nu protestau fata de acest tratament, intrucat, in acest fel, erau sortite sa se marite pana la sfarsitul anului. Uneori, dupa ce uda o fata, baiatul ii zicea, ""Sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala." O reminiscenta a acestui obicei din Transilvania si Banat este udatul cu parfum. Se spune ca acest ritual are la origine povestea despre o fata evreica ce a lesinat la auzul vestii invierii lui Hristos, fiind readusa in simtiri de niste tineri ce au stropit-o cu apa.

In unele regiuni romanesti, in cea de-a doua zi de Paste, ouale se ciocnesc "cap cu dos", si nu "cap cu cap", precum in prima zi a sarbatorii pascale.

Conform superstitiei, oricine moare in aceasta zi se duce direct in rai, fara a mai fi judecat.

Tot cu acest prilej, era bine sa se spele rufele, pentru ca anul sa fie alb si luminat. Cu toate ca spalatul era ingaduit, nu era indicat a se lucra in vreun alt fel, pentru a fi la adapost de "boala rea", adica epilepsia.

Pentru a fi intariti in sanatate in decursul anului, mai ales tinerii obisnuiau sa se dea in scrancioabe sau "invartitoare". Sarbatoarea Lunei albe era respectata pentru ca oamenii sa nu se rataceasca in calatorii.