Tradiții clujene: de ce nu se începea cositul într-o zi de marți / Credințe și practici populare din satul românesc

Tradiții clujene: de ce nu se începea cositul într-o zi de marți / Credințe și practici populare din satul românesc
| Foto: Facebook.com/Traditii Clujene

Tradiția cerea ca niciodată să nu se înceapă cositul într-o zi de marți, ci de luni sau în alte zile „ca să fie lucru cu spor”.

Potrivit reprezentanților Centrlui Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, cei ai casei se înțelegeau întotdeauna din ce hotar să înceapă lucrul, iar dimineața, la răsăritul soarelui, cosașul era deja în brazdă.

Pe toată perioada verii, iarba era cosită, uscată și transportată acasă de pe hotar pentru a fi folosită ca hrană pentru vite, oi, cai și alte animale pe timpul iernii. În vremurile de demult, cositul ierbii avea o importanță crucială în gospodărie.

Bărbații își cumpărau o coasă din târg și își pregăteau „codorâștele” din timp, pregătindu-se astfel pentru a trage prima brazdă.

După ce iarba era cosită și întoarsă cu furcile de câteva ori de pe o parte pe alta, timp de câteva zile, fânul uscat era adunat în clăi, numite în unele zone „furcituri”, „fârcituri” sau „bodi”.

Comenteaza