PIAŢA SPORTURILOR - S-a născut pe locul destinat ,,Şcolii de educaţie fizică" şi ,,Stadionului cu pistă de atletism şi tribună" în cadrul proiectului din 1932-38 pentru ,,Arena/Parcul Sportiv Carol al II-lea".
În prezent piaţa este definită la nord de o largă deschidere către Someşul Mic (un tronson din Splaiul Independenţei), la vest de intrarea în Parcul Sportiv Universitar ,,Iuliu Hațieganu" la sud de Piscina Olimpică finalizată în 1965 (arhitecții Nicolae Litvin/planuri, arh. Vasile Mitrea/faţade) şi Sala Sporturilor, refăcută în 1968 (arh. I. Mircea Enescu).
Proiectul pentru zona de intrare în Parcul sportiv a fost întocmit de arh. Lucian Păiş. ,,Trecând în patrimoniul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, piscina a suferit multe transformări după 2000: supraetajarea corpului de vestiare, ocuparea terasei de la vest cu o sală de antrenamente, modificarea a trei faţade ş.a. (arh. Irina Popa, c. arh. Cornelia Danciu). Piscina olimpică s-a executat pe baza unei documentații din 1959-60 realizându-se până în 1963 numai bazinul. În 1963 se va elabora un nou proiect (prin muncă voluntară) ce va permite finalizarea obiectivului în 1965 (arh. Nicolae Liviu /planurile; arh. Vasile Mitrea /fatadele; ing. Gh. Ioan Pop; ing. Ivantie Crăciun). Piscina va fi premiată de C.S.C.A.S.
La est, inițial delimitarea se făcea de către două blocuri P+4, un canal deschis de deversare în Someş a Canalului Morilor, iar adiacent acestuia erau corpurile Fabricii de basmale ,,Flacăra Roşie". În 2006 clădirile industriale au fost demolate, deversorul Canalului Morilor acoperit şi în prezent este dat în folosinţă un ansamblu rezidenţial P+4+3+6 cu parter comercial. Amintim că un plan general de amenajare s-a întocmit în 1968 (arh. Vasile Mitrea) dându-se şi unele detalii, dar din prevederi nu s-a realizat decât parcajul. Ulterior se mai face o propunere de amenajare (arh. Aurelian Buzuloiu) ce va fi modificată odată cu introducerea tramvaiului la sfârşitul deceniului nouă al secolului trecut. O tratare mai nuanţată a spaţiului, profitându-se de cheiul Someşului Mic, ar putea oferi mai multă personalitate acestui spaţiu urban. -
Vasile Mitrea
Parte din: CLUJ-NAPOCA ÎN PROIECTE 50 de ani 1960-2010
Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca, 2016
Carte finanţată de către Uniunea Arhitecților din România din Fondul Timbrului de Arhitectură.
Arhiva imagistică: Clujul și clujenii
