Modernizarea liniei de tramvai din municipiul Cluj-Napoca FOTO

Modernizarea liniei de tramvai din municipiul Cluj-Napoca FOTO
Transportul în comun, un serviciu social de o importanţă incontestabilă în aglomerările urbane, necesită o modernizare continuă pe măsura realizărilor tehnice şi a unor norme noi privind eficienţa, economia de energie şi mai ales protecţia mediului.

Tramvaiul, cel mai vechi mijloc de transport în comun cu tracţiune electrică, nu este demodat. Numeroase avantaje pe care le are fac să revină în forţă în transportul în comun din intreaga lume şi mai ales în ţările Europene. Îmbunătăţirile tehnice care i s-au adus în timp fac tramvaiul un mijloc de transport în comun eficient şi confortabil. Câteva din avantaje: este complet nepoluant, are consum mic de energie în funcţionare (randament 90%), o capacitate mare de transport, confort, viteză mare de deplasare. Costurile mari iniţiale în infrastructură se recuperează în timp prin economia de energie şi perioada lungă de utilizare.

Transportul cu tramvaiul în Cluj-Napoca a fost introdus în 1987 cu tehnologia existentă în acei ani, justificat prin numărul mare de călători care trebuiau transportaţi între Cartierul Mănăştur şi Zona Industrială Est. După 20 de ani de funcţionare, linia de tramvai şi trama stradală aferentă s-au degradat considerabil. De asemenea, tramvaiele erau la limita siguranţei de exploatare şi a confortului călătorilor şi riveranilor. În condiţiile existente, nu se punea problema achiziţiei unor tramvaie noi; se impunea o reparaţie amplă şi costisitoare a infrastructurii. Având în vedere bugetele sărace (atât cel central, cât şi cel local), în anii 2004-2006 se analizau alternativele reparaţiei liniei sau desfiinţării transportului cu tramvaie la Cluj-Napoca. (În două mari oraşe din România s-a luat măsura neinspirată de a se desfiinţa acest tip de transport.)

Printr-o Hotârire de Consiliu Local din 2006 (HCL 399/2006) s-a stabilit în mod înţelept ca linia de tramvai să fie modernizată. Prin decizia luata Clujul se situează în trendul european privind transportul în comun. Trebuiau îndeplinite 2 obiective majore: aplicarea unei tehnologii moderne, performante, şi găsirea fondurilor necesare (aproximativ 30 de milioane de euro). Din punct de vedere al finanţării nu s-au găsit fondurile necesare nici în bugetul local, nici în bugetul central. Începând cu anul 2007, Primăria Cluj-Napoca şi Regia Autonomă de Transport Urban Călători (RATUC) au urmărit accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru această lucrare. S-au urmărit programele pe care se putea finanţa, dar normele programului potrivit s-au aprobat abia la începutul anului 2009 (este vorba de Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1). S-au făcut imediat demersurile pentru întocmirea documentaţiei pentru accesarea fondurilor. Contractul de finanţare a fost semnat în octombrie 2010. Cluj-Napoca a fost primul oraş din Romania care a accesat fonduri europene nerambursabile pentru o astfel de lucrare (costurile proiectului au fost acoperite astfel: 85% din fonduri europene, 15% co-finanţare de la bugetul central şi local).

Iată câteva momente importante ale proiectului:
-15 iunie 2011 - a fost semnat contractul de execuţie a liniei
- 6 iunie 2012 - a fost dat în funcţiune primul tronson de linie, Cartierul Mănăştur - Piaţa Gării
- 2012 - au fost achiziţionate 4 tramvaie noi, moderne, de mare capacitate
- 31 iulie 2013 - a fost finalizat al doilea tronson, Piaţa Gării - Bulevardul Muncii
În cadrul proiectului au fost modernizaţi 26,645 kilometri de cale simplă. Din punct de vedere ethnic, s-a aplicat o soluţie modernă, utilizată şi în ţările vest-europene: şina cu canal continuă, sudată aluminotermic, montată pe o infrastructură specială şi izolată de restul carosabilului prin straturi elastice pentru a se elimina zgomotul şi vibraţiile, pentru creşterea confortului călătorilor, a riveranilor şi eliminarea degradării carosabilului. În câteva puncte s-a schimbat traseul liniei pentru a îmbunătăţi traficul general. Prin această modernizare s-au îmbunătăţit şi alţi parametri de utilizare ai tramvaiului:
- creşterea operativităţii şi siguranţei la schimbarea traseului prin montarea de macaze automate
- creşterea vitezei de circulaţie
- reducerea consumului de energie electrică
- îmbunătăţirea generală a traficului urban
- diminuarea cu 57% a costurilor de mentananţă a liniei şi a tramvaielor
- creşterea siguranţei în circulaţia generală şi a călătorilor prin construcţia de peroane adecvate

Linia, pe traseul ei, are un număr de 17 peroane (refugii pentru călători), 9 aparate de cale din care 2, cele din Piaţa Gării, sunt automatizate, comandate prin radio de către vatman, şi sunt dotate cu dispozitiv de încălzire pentru perioada de iarnă şi dispozitive de ungere. Linia înglobează în construcţia ei 26.500 metri cubi de beton şi peste 27.000 de tone de asfalt. Valoarea lucrării se ridică la 104 milioane de lei fără TVA.

 

Etichete
Comenteaza