Declarație româno-maghiară în anul Centenarului care încurajează „autonomia culturală și teritorială“ a minorităților, semnată la Cluj Napoca

Declarație româno-maghiară în anul Centenarului care încurajează „autonomia culturală și teritorială“ a minorităților,  semnată la Cluj Napoca

Extremiști maghiari și secesioniști români cer autonomia Transilvaniei.

Un document lansat pe 12 octombrie la Cluj-Napoca, intitulat „Declarație româno-maghiară în anul Centenarului“, poartă semnăturile a 24 de personaje, unele dintre ele  foarte cunoscute.

Pe fondul apatiei și debusolării de care dau dovadă autoritățile de la București, în momentul în care se dorea aniversarea României Mari, în inima Transilvaniei se reafirmă astfel, chiar în acest moment, tendințele separatiste.

Declarația din 12 octombrie insistă pentru „autonomia culturală și teritorială“ a minorităților din România, prima minoritate care ar trebui să beneficieze de ea fiind, în opinia semnatarilor, cea maghiară.

Cel mai controversat personaj de pe lista semnatarilor este Laszlo Tokes, fostul pastor reformat de la Timișoara, devenit, după decembrie 1989, cetățean al Ungariei – țară pe care o reprezintă, în prezent, pe plan internațional în calitate de europarlamentar.

 Alături de Tokes, printre cei 24 care au semnat documentul de la Cluj-Napoca se regăsesc Mircea Toma – președintele Asociației Active Watch, Cristian Pârvulescu – președintele Asociației Pro Democrația, Gabriel Andreescu – militant pentru drepturile minorităților, precum și Sabin Gherman – jurnalist ajuns cunoscut după ce a publicat, acum 20 de ani, tot la Cluj, un articol intitulat „M-am săturat de România“.

Dintre semnatarii de naționalitate maghiară ai declarației de la Cluj se remarcă Szilágyi Zsolt, vechi prieten cu Tokes și fondator al Partidului Popular Maghiar din Transilvania.

Ungurii din Ardeal vor „autonomie culturală și teritorială“
„Maghiarii din această țară sunt cetățeni ai statului român, având drepturi egale și inalienabile de a propune modelele de reconstrucție a statului-patrie comun. Distanța luată de ei față de celebrarea Centenarului aduce la lumină o temă fundamentală pentru istoria celor 100 de ani: ce a însemnat veacul care a trecut din perspectiva comunității maghiare? Vorbind în numele ei, liderii politici au semnalat repetat ceea ce cvasitotalitatea maghiarilor percep drept «100 de ani de neîmpliniri»“, susține documentul semnat de aceștia la Cluj. Potrivit argumentației acestora, „nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor și maghiarilor. Aspirațiile maghiarilor la autonomie culturală și teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări și servesc deci tuturor“.

Cu privire la Centenarul Marii Uniri, care se sărbătorește în România în anul 2018, cei 24 de semnatari ai declarației de la Cluj au doar o remarcă negativă, în care încearcă să minimalizeze semnificația evenimentului de la 1 Decembrie 1918, reducându-l doar la ideea unirii Transilvaniei cu România, deși evenimentul se referă, în realitate, la unirea tuturor provinciilor istorice românești.

Sursa: romanialibera.ro

Comenteaza