Parlamentul României este cea mai criticată instituţie în raportul CE privind corupţia

Parlamentul României este cea mai criticată instituţie în raportul CE privind corupţia publicat luni, o situaţie similară cu cea din raportul MCV, din 22 ianuarie.

Experţii europeni consideră că Parlamentul României a dat dovadă de "o lipsă de consecvenţă" în luarea deciziilor referitoare la probleme de integritate, inclusiv în ceea ce priveşte acţiunile ulterioare deciziilor ANI în situaţii de conflicte de interese şi de incompatibilitate.

"Odată definitive, aceste decizii ar trebui să ducă la încetarea mandatului respectivului funcţionar ales. Totuşi, de la mijlocul anului 2012, sistemul judiciar a trebuit să sesizeze de două ori Curtea Constituţională în urma refuzului Parlamentului de a pune capăt mandatelor ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive privind incompatibilitatea unor parlamentari", se arată în raport.

Potrivit documentului, refuzul Parlamentului de a executa unele dintre deciziile definitive ale ANI a afectat credibilitatea angajamentului său de a combate corupţia. De asemenea, "funcţionarii aleşi au subminat în mod frecvent şi grav stabilitatea instituţională a ANI prin intermediul unor propuneri legislative", susţine CE.

Sunt menţionate şi "dezbaterile publice ample" privind posibila modificare a legislaţiei referitoare la incompatibilitatea aplicabilă funcţionarilor locali aleşi, discuţii care au apărut după ce ANI a constatat mai multe încălcări ale unor dispoziţii juridice, precum interdicţia de a face parte din consiliile de supraveghere ale întreprinderilor locale publice sau controlate de stat şi din asociaţiile de dezvoltare intercomunitară care sunt responsabile cu contractarea unor servicii de utilităţi publice pentru câteva primării.

În plus, deciziile de ridicare a imunităţii adoptate de Legislativ au fost, până în prezent, "imprevizibile", precizează experţii europeni, care atrag atenţia că procedurile de ridicare a imunităţii "nu obligă Parlamentul să îşi motiveze deciziile".

Raportul menţionează că, în ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat modificări ale statutului membrilor săi, unele fiind "binevenite", dar, în special, în ceea ce priveşte executarea hotărârilor definitive pronunţate în situaţiile de incompatibilitate, eficacitatea lor va trebui "evaluată în timp".

Votul din decembrie 2013 din Camera Deputaţilor apare în două rânduri în acest prim raport privind corupţia din toate statele membre.

În primul rând, se precizează că acest vot "a pus serios la îndoială" angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupţie în România. Pe de altă parte, CE consideră că modificările - deşi declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională - provoacă "preocupări grave în ceea ce priveşte nivelul de integritate şi standardele anticorupţie aplicabile funcţionarilor aleşi".

Comisia recomandă României să se asigure că toate deciziile de ridicare a imunităţilor sunt "motivate în mod corespunzător şi adoptate cu promptitudine şi că nu se permite nicio obstrucţionare a justiţiei".

Şi în raportul MCV din 22 ianuarie, Parlamentul a fost cea mai criticată instituţie din România.

În conferinţa de prezentare a raportului, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că "evenimentele" din decembrie 2013 din Parlamentul român au "scuturat" sistemul şi au pus la îndoială respectarea unor principii cheie, el arătând că principiul egalităţii în faţa legii se aplică şi parlamentarilor.

Totodată, raportul publicat luni atrage atenţia că activitatea de lobby nu este reglementată în România. "Nu există nicio obligaţie de înregistrare şi nicio obligaţie a funcţionarilor publici de a declara contactele pe care le au cu membrii grupurilor de lobby. Autorităţile române considerau că o astfel de legislaţie nouă nu este necesară, deoarece riscurile legate de lobby sunt deja acoperite de normele existente privind conflictele de interese şi situaţiile de incompatibilitate, aplicabile funcţionarilor publici", se arată în document.

Un alt aspect criticat este cel al finanţării partidelor politice. Potrivit CE, cazurile de corupţie la nivel înalt arată "vulnerabilităţile" în materie de supraveghere a finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi în materie de prevenire a fraudei electorale. Experţii europeni citează un raport de conformitate din decembrie 2012 al GRECO - instituţie a Consiliului Europei -, care a arătat că 10 din cele 13 recomandări ale sale privind finanţarea partidelor nu au fost încă puse în aplicare integral.

Corupţia este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE şi costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an, este concluzia primului raport CE privind combaterea corupţiei.

Comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, a precizat că nu s-a făcut "un clasament" al corupţiei în cele 28 de state membre.

"Corupţia subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi în statul de drept, afectează economia europeană şi privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupţiei, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aştept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia", a declarat Cecilia Malmström.

În raport se arată că atât natura, cât şi nivelul corupţiei, precum şi eficienţa măsurilor adoptate pentru combaterea acesteia variază de la un stat membru la altul. Documentul arată, de asemenea, că merită să se acorde "o mai mare atenţie" fenomenului corupţiei în toate statele membre.