Raport de Convergență 2016: România îndeplinește trei din cele cinci condiții necesare pentru aderarea la euro

România îndeplinește trei din cele cinci condiții necesare pentru aderarea la euro, respectiv criteriul stabilității prețurilor, finanțele publice și dobânzile pe termen lung, arată Raportul de convergență pe 2016 publicat marți de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, documentul precizează că legislația din România nu este pe deplin compatibilă cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, în plus, țara nu îndeplinește criteriul referitor la cursul de schimb.

"În ceea ce privește independența Băncii Naționale a României, interzicerea finanțării monetare și integrarea BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale la momentul adoptării euro, legislația din România, în special legea de funcționare a BNR, nu este pe deplin compatibilă cu articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene", se arată în raportul Comisiei. Documentul subliniază că Legea de funcționare a BNR nu a fost modificată după Raportul de convergență pe 2014 și în consecință, comentariile incluse în Raportul pe convergență din 2014 sunt repetate în mare și în evaluarea din acest an.

În ceea ce privește criteriul referitor la stabilitatea cursului de schimb, pe care nu îl îndeplinește niciuna din cele șapte state cuprinse în Raportul de convergență pe 2016, documentul subliniază că leul românesc nu participă la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (European Exchange Rate Mechanism-ERM-). Începând din 1991, România a operat, de jure, un regim de flotare controlată a cursului de schimb al leului, dar de facto regimul s-a îndreptat treptat de la unul de control puternic spre unul mai flexibil. În 2005, România a trecut la un regim de țintire directă a inflației, combinat cu un regim de curs de schimb flotant. Cu toate acestea, BNR a subliniat că intervențiile valutare rămân disponibile ca un instrument de politică monetară.

"Cursul de schimb al leului în raport cu euro a înregistrat fluctuații relativ limitate între primăvara lui 2014 și începutul lui 2016, comparativ cu alte monede din regiune care operează un regim de flotare controlată a cursului de schimb. Volatilitatea scăzută pe termen scurt a leului reflectă efectele pozitive ale asistenței financiare internaționale acordată de UE și FMI României până la finele lui 2015, condițiile favorabile de pe piețele globale și operațiunile BNR de pe piețele interbancară și valutară", se arată în documentul Comisiei.

Raportul de convergență pe 2016 analizează și alți factori, incluzând balanța de plăți, integrarea piețelor financiare, care oferă o imagine a capacității statelor membre de a se integra fără dificultăți în zona euro. În cazul României, potrivit prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene, balanța externă ar urma să fie echilibrată în 2016 și să se adâncească până la minus 0,7% din PIB în 2017. Poziția externă a României a beneficiat de pe urma creșterii gradului de absorbție fondurilor comunitare până în 2015. Se așteaptă însă ca aceasta să se deterioreze în 2016 ca urmare a scăderii gradului de absorbție a fondurilor comunitare ca urmare a încheierii perioadei de programare 2007-2013 în timp ce implementarea programelor pentru perioada 2014-2020 abia a început.

Referitor la sectorul financiar din România, potrivit Raportului de convergență acesta este puternic integrat în sectorul financiar din UE, în special grație prezenței puternice a băncilor străine în România. Concentrarea în sectorul bancar, măsurată prin cota de piață a primelor cinci mari bănci care este de 54%, rămâne peste media din zona euro. Sectorul bancar din România a rămas rezistent și bine capitalizat cu un nivel de adecvare a capitalului la nivel de sector de 17,1% în trimestrul al treilea din 2015, peste media din zone euro. "Cu toate acestea, recentele inițiative legislative, inclusiv recenta Lege a dării în plată, dă naștere la îngrijorări cu privire la impactul lor potențial asupra stabilității financiare și a economiei", se arată în document.

Raportul de convergență este un document bianual care examinează dacă statele membre îndeplinesc condițiile pentru adoptarea monedei unice. Raportul pe 2016 examinează progresele realizate de cele șapte state care beneficiază de o derogare (Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia) și ajunge la concluzia că niciuna din aceste state nu îndeplinesc la acest moment toate condițiile pentru adoptarea monedei euro.

Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a anunțat, în aprilie, că până în primăvara anului viitor va fi stabilit un calendar de măsuri care să vizeze trecerea la moneda euro.

Guvernul a adoptat în aprilie programul de convergență pentru perioada 2016-2018 care, potrivit ministrului Finanțelor, "are la bază strategia fiscal-bugetară și cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2016-2018".

"Estimăm un deficit bugetar în termeni ESA de 2,95% din PIB și un deficit în termeni ESA de circa 2,9% din PIB pentru anul următor. Se așteaptă o abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu în anii 2016 și 2017, în principal ca urmare a reducerii de impozite și taxe aprobate prin noul Cod fiscal și prin majorările unor drepturi de asistență socială, decise în anul 2015", a adăugat Anca Dragu.