UDMR regionalizează România de la Cluj

Aleşii locali ai UDMR s-au adunat vineri la Cluj-Napoca, unde au dezbătut proiectul regionalizării României. Principalele concluzii au fost că actualele opt euroregiuni s-au dovedit un proiect falimentar, că e nevoie de 12-16 regiuni, dar care să rămână la fel de formale ca până acum. N-au lipsit vocile care s-au opus total regionalizării.

Peste o sută de aleşi locali ai UDMR din toată Transilvania, s-au adunat, ieri dimineaţă, în sala Europa a Casei de Cultură a Studenţilor pentru a dezbate subiectul regionalizării României. „Problema cea mai importantă pentru România, când vorbim de aceste regiuni de dezvoltare, este secuimea, Ţinutul Secuiesc sau maghiarii din România, că, dacă nu ar fi această problemă, atunci ţara ar merge extraordinar de bine şi minunat şi, la colţul celălalt, toţi cei care spun aceste aberaţii, spun, cu regret şi cu lacrimi de crocodil, «ce păcat că au plecat nemţii şi evreii din România». Eu zic să extragem argumentele etnice şi aceste ipocrizii din discuţia despre regionalizare şi să le înlocuim cu argumente economice, geografice, demografice, de mediu şi de care mai vreţi dumneavoastră", avea să declare, după dezbatere, în faţa presei, preşedintele UDMR Kelemen Hunor. Cu toate acestera, cu doar două ore mai devreme, deschidea dezbaterea cu aleşii Uniunii invocând tocmai un criteriu de natură etnică de care ar trebui să se ţină cont la desenarea regiunilor. „România are angajamente internaţionale, care spun că orice reformă administrativă trebuie făcută astfel încât să nu se modifice structura etnică într-o regiune", afirma Kelemen în discursul său de deschidere a lucrărilor.

Mai mult, el a subliniat necesitatea ca UDMR să solicite ajutor din afara graniţelor, mai ales în noua ei condiţie de formaţiune politică de opoziţie. „Trebuie să găsim parteneri în Ungaria, în partidele politice din Ungaria, în guvernul, în parlamentul din Ungaria atunci când avem nevoie de ajutor. Trebuie să găsim parteneri şi în alte ţări", a afirmat Kelemen. El a precizat că Uniunea a demarat deja un proiect comun împreună cu un partid secesionist. „Împreună cu Partidul din Tirolul de Sud am demarat o campanie de strângere de semnături de la comunităţi de minorităţi din toată Europa, pentru ca, în 2014, să cerem Uniuniui Europene adoptarea unui acord cadru pentru minorităţi, pentru drepturi colective, pentru drepturi minoritare", a declarat Kelemen.

Creierul din spatele proiectului legislativ de regionalizare al UDMR, care zace de ani buni în parlament, Csutak Istvan, a prezentat un studiu statistic al rezultatelor şi eficienţei funcţionării actualelor opt regiuni e dezvoltare. Potrivit datelor adunate în intervalul 1995-2011, doar regiunea Bucureşti-Ilfov a cunoscut o dezvoltare explozivă, fiind singura care a reuşit să depăşească media dezvoltării europene. Alături de aceasta, doar regiunea de Vest mai depăşeşte media naţională în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, fiind de altfel singura cu un grafic în creştere din acest punct de vedere. Cum cele două regiuni sunt şi cele mai reduse ca dimensiuni, analiştii UDMR au tras concluzia că, pentru a fi eficiente, regiunile trebuie să fie mai mici, înglobând maxim trei, patru judeţe.

O altă concluzie a acestui studiu este că departe de a-şi atinge scopul, adică o dezvoltare echilibrată, în interiorul actualelor euroregiuni disparităţile nu numai că nu s-au atenuat, ci s-au adâncit considerabil. Spre exemplu, în regiunea de Nord-Vest, judeţul Cluj este singurul în care PIB-ul pe cap de locuitor a crescut în tot acest interval, în vreme ce în celelalte şase judeţe a scăzut aproape constant, decalajul dintre judeţul nostru şi „colegele" din regiune mărindu-se semnificativ. Astfel, dacă în 1995 diferenţa dintre Cluj şi Maramureş - cel mai sărac judeţ al regiunii - era de 30%, în 2011, decalajul dintre cele două judeţe a ajuns la 65%. Diferenţele se menţin şi în privinţa finanţărilor prin Programul Operaţional Regional. Din nou judeţul Cluj este lider, obţinând 25,5% din banii atraşi în toată regiunea, în vrem e ce Bihorul, aflat pe locul doi a strâns doar 19,5%, codaş fiind judeţul Satu Mare, cu 12,3%. „Acum avem toată imaginea dezastrului care este, după cinci ani de absorbţie a fondurilor europene în acest sistem cu opt regiuni. Regiunile sărace au devenit mai sărace, iar regiunile bogate au devenit mai bogate, iar în cadrul regiunilor, tot aşa, judeţele bogate au deveniot mai bogate, iar judeţele sărace au devenit mai sărace", a conchis fostul ministru al Dezvoltării, vicepreşedintele UDMR Borbely Laszlo.

Doi dintre vorbitori au cerut ca, înaintea regionalizării să se realizeze descentralizarea administrativă. „În ultimele luni s-a pus accentul pe regionalizare, dar prima etapă trebuie să fie descentralizarea, iar pentru asta nu trebuie să aşteptăm modificarea Constituţiei, nici vreo altă lege. Dacă există voinţă politică, se poate, noi am descentralizat spitalele în cinci luni", a spus fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila. Ideea a fost susţinută şi de viceprimarul Clujului, Horvath Ana. „Mai întâi să stabilim competenţele care vor fi transferate de la ministere la regiuni şi abia apoi să trecem la regionalizare", a spus Horvath.

N-au lipsit nici vocile care s-au opus regionalizării. „Nu există nici un angajament unional care să impună Rpomâniei regionalizarea administrativă. Suntem o ţară a paradoxurilor: avem angajamente unionale de care nu vrem să ţinem cont, dar vrem să facem regiuni, care nu-s obligatorii", a afirmat acelaşi Cseke. Dar cel mai vehement adversar al regionalizării s-a dovedit a fi controversatul primar din Miercurea Ciuc, Raduly Robert. „Cât a plătit secuimea la Electrica, cât a plătit pentru apă şi, proporţional, cât a primit pentru dezvoltare? Cel mai bine ar fi să pice regionalizarea. Cel mai bine pentru noi, cel mai bine pentru toţi, cel mai bine pentru România ar fi să cunoască un eşec această regionalizare. O doamnă carea a trăit în vremea Imperiului Austro-Ungar şi avea o funcţie înaltă în administraţia locală spunea: «Toţi banii merg la Târgu-Mureş şi la nivel local mai rămân doar dacă depozitele din Târgu-Mureş sunt arhipline»", a spus Raduly.

O altă idee care a reieşit din dezbateri a fost că regiunile trebuie să fie alcătuite prin liberă asociere, să decidă judeţele singure cu cine doresc să se asocieze şi nu să li se impună viitorii parteneri de la Bucureşti. „Îmi aduc aminte cu silă cum, pe vremuri, când mergeam la cinema trebuia să plătim câte un leu în plus pe biletul la film pentru construcţia stadionului Politehnicii Timişoara. Noi ne simţim mai aproape de regiunea Partium, decât să fim colegi cu Timişul", a dat exemplu de „bună vecinătate", viceprimarul Aradului, Bognar Levente.

În fine, o altă solicitare repetată de mai mulţi vorbitori a fost ca nu cumva regiunile să capete competenţe administrative. „Încă un nivel administrativ ar duce decizia şi mai departe de cetăţean, nu ar fi în folosul cetăţeanului şi ar mări şi mai mult o birocraţie şi aşa prea stufoasă pentru România", a explicat Kelemen presei. Dar adevăratele motive ale temerii că regiunile ar putea căpăta statut de unităţi administrativ-teritoriale au formulate de participanţii la dezbatere. „Dacă dăm puteri administrative regiunilor e sinucigaş pentru judeţe", a spus unul dintre cei care au luat cuvântul. Un altul a fost mai la obiect. „Dacă şeful regiunii va fi Tamas Sandor (la fel de controversatul preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna - n.red.), atunci Muzeul Secuilor va fi o realitate, dar, dacă nu vom decide noi, ci «Escu» din Alba, instituţiile noastre au murit, suntem terminaţi", a spus acesta.