Autostrada Transilvania ar putea reveni la viaţă anul viitor

Dacă negociatorii români vor găsi înţelegere la Comisia Europeană şi la FMI, finalizarea tronsonului de vest al autostrăzii Transilvania ar putea redeveni un lucru posibil. Cel puţin aşa susţine vicepreşedintele PSD Cluj, deputatul Aurelia Cristea.

În condiţiile în care legătura cu Bucureştiul nu se va mai face pe traseul iniţial, prin Târgu-Mureş şi Braşov, ci prin conectarea la coridorul IV prin intermediul drumului expres transformat în autostradă şi realizat din fonduri europene, Turda-Sebeş, ar mai rămâne de rezolvat conectarea autostrăzii la vestul Europei. În acest caz discutăm de două tronsoane, pentru care se caută soluţii diferite de finanţare. Pentru segmentul Suplacu de Barcău - Borş, realizat de Bechtel în proproţie de aproximativ 25%, Aurelia Cristea a reiterat speranţa făcută publică la Cluj de ministrul marilor proiecte, Dan Şova, de a obţine finanţare europeană din capitolul drumuri transfrontaliere. Dacă acest demers ar avea succes, ar mai rămâne de găsit o soluţie pentru cei aproximativ o sută de kilometri dintre Gilău şi Suplacu de Barcău, pentru a avea, fie şi printr-o autostradă Transilvania ciuntită, Clujul legat printr-o cale rutieră de mare viteză atât de capitală, cât şi de vestul Europei.
„La un preţ mediu de şapte milioane de euro pe kilometru, adăugând şi alte costuri adiţionale - exproprieri sau alte costuri neprevăzute - am ajunge la 900 de milioane, un miliard de euro, sumă necesară construirii tronsonului Gilău - Suplacu de Barcău", a estimat Cristea costul tronsonului fără şanse, deocamdată, de a avea acces la fonduri europene. „Soluţia, pentru acest tronson, este, categoric, concesiunea sau parteneriatul public-privat. Problema este că indiferent care va fi partenerul privat şi indiferent care va fi banca la care acesta va apela pentru finanţare, aceasta va cere garanţii de stat pentru suma împrumutată, garanţii care s-ar duce, automat, în deficitul bugetar. Am vorbit deja şi cu ministrul marilor proiecte, Dan Şova, şi cu ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, şi vor începe negocieri cu Comisia Europeană pentru creşterea deficitului bugetar cu suma necesară acestui proiect. Eu spun că avem şanse de succes, pentru că, în ultima vreme, Comisia Europeană s-a arătat ceva mai relaxată, mai flexibilă când a venit vorba de investiţii în infrastructură. Aceeaşi soluţie ar trebui aplicată şi pentru Spitalul Regional de Urgenţă, pentru că nici pentru acest obiectiv major nu sunt bani în buget", a explicat Cristea.

Ea spune că mărirea deficitului bugetar pentru aceste proiecte va fi negociată şi cu reprezentanţii FMI. „Avem toate şansele să găsim şi la FMI înţelegere, în condiţiile în care discutăm un nou acord exclusiv pentru investiţii, pentru că nici până în ziua de azi nu ştim unde s-au dus cele şase miliarde de euro din vechiul acord şi ce plusvaloare au adus. Problema, şi în cazul Comisiei Europene şi în cazul FMI, este de credibilitate, pentru că până acum, când eram la ei, ne luam angajamente şi făceam promisiuni, reveneam în ţară şi, când ne întâlneam iar cu ei, le spuneam că n-am făcut nici aia, nici aia, iar credibilitatea, odată pierdută, e extrem de greu de recâştigat", a explicat Cristea.

La fel ca ministrul Şova, deputatul PSD s-a ferit să dea un termen pentru finalizarea autostrăzii până la Borş, în schimb, spune că, dacă totul merge cum trebuie, anul viitor ar putea fi reluate lucrările. „Nu ştiu, n-am cum să dau un termen, să spun că va fi gata în 2016, în 2017 sau în 2020, dar negocierile cu Comisia Europeană şi FMI vor fi încheiate anul acesta şi, dacă vor avea rezultat pozitiv, ar urma ca anul viitor să se găsească partenerul privat, finanţatorul şi să demareze lucrările", a spus Cristea.