Guvernul a dat contractul cu Bechtel pe mâna DNA. Cum va continua autostrada
- Scris de Valentin Malaescu
- 06 Dec 2013, 22:54
- Politica
- Ascultă știrea

În ziua în care guvernul a anunţat sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru modul în care, de-a lungul timpului, a fost modificat contractul cu constructorul american Bechtel, premierul a venit la Cluj şi a prezentat noul grafic de lucrări. Într-o emisiune televizată, ministrul Dan Şova a confirmat: „Târgu Mureş - Braşov nu se mai face". De la Turda, Autostrada Transilvania va ajunge la Braşov pe traseul Sebeş - Sibiu.
Un raport realizat de Corpul de Control al premierului asupra modului în care a evoluat contractul cu compania americană Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania a fost înaintat procurorilor DNA în vederea cercetării posibilelor fapte de natură penală. Potrivit realizatorilor raportului, în această categorie s-ar înscrie renegocieri şi modificări ale contractului realizate în afara cadrului legal, plăţi nejustificate sau efectuate cu încălcarea normelor legale către Bechtel. Printre cei identificaţi drept posibili vinovaţi, raportul guvernului îi menţionează pe foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei şi Radu Berceanu, precum şi pe fostul şef al Companiei de Autostrăzi, Cristian Duica.
Ca efecte ale acestor prezumtive încălcări ale legii, autorii amintesc faptul că, potrivit contractului iniţial, cei 42 km dintre Turda şi Gilău ar fi trebuit să coste 343,1 milioane de euro, la încetarea contractului, fiind plătiţi, însă, 680,4 milioane de euro, cu 98% mai mult. La fel, secţiunea Suplacu de Barcău - Borş ar fi trebuit să coste 214,7 milioane de euro, în vreme ce pentru doar 50,1% lucrări executate pe acest tronson au fost plătiţi 257,4 milioane de euro. Astfel pentru cei 52 km finalizaţi între Gilău şi Câmpia Turzii şi pentru cei 60,5 km începuţi între Suplacu de Barcău şi Borş au fost achitaţi 1,23 miliarde de euro, adică 54,7% din banii cu care, conform contractului iniţial, ar fi trebuit finalizată, în acest an, întreaga autostradă.
Joi seara, într-o emisiune televizată, ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, a confirmat ceea ce ZIUA de CLUJ anunţase deja, că traseul Autostrăzii Transilvania a fost modificat din raţiuni financiare. Astfel, deoarece segmentul Târgu Mureş - Braşov nu poate fi finanţat din bani europeni şi, ca din cauza reliefului, ar fi un proiect costisitor, nu se va mai face, astfel încât noul traseu al Autostrăzii Transilvania va fi Borş - Cluj-Napoca - Turda - Sebeş - Sibiu - Braşov, în condiţiile în care pentru tronsoanele dintre Turda şi Braşov va exista finanţare europeană.
„Victime" ale acestei modificări de traseu au căzut municipiile Câmpia Turzii şi Târgu Mureş, rămase în afara A3, dar care vor fi conectate la această magistrală printr-un segment de autostradă care va fi realizat tot cu bani europeni, segment care ar urma să facă parte dintr-o viitoare autostradă Est-Vest.
Prezent la Cluj, premierul Victor Ponta a prezentat sintetic graficul realizării tronsoanelor de autostradă din Transilvania „În bugetul pe 2014, care va fi promulgat până la urmă de preşedinte, este prevăzută suma necesară pentru finalizarea tronsonului Borş - Suplacu de Barcău. Tot în 2014 vom începe procedurile pentru Suplacu de Barcău - Gilău. În 19 decembrie vom anunţa câştigătorul licitaţiei pentru Sebeş - Turda, iar în ianuarie 2014 vom demara procedurile pentru tronsonul Turda - Târgu Mureş", a anunţat Ponta.
Victor Ponta: „Guvernul, echidistant, eu, nu!"
„Guvernul, da!", a răspuns Ponta întrebării dacă executivul va trata în mod egal competitorii pentru titlul de Capitală Culturală Europeană (CCE) 2021. În ceea ce-l priveşte, însă, a recunoscut că va fi partizan. „Ca senator de Gorj e normal să susţin Craiova, dar eu am un singur vot. Din câte îmi amintesc, nu v-aţi supărat când Emil Boc a susţinut Clujul", a adăugat premierul.
Recent, Ponta şi-a manifestat public susţinerea pentru Craiova în demersul de a deveni CCE în 2021, titlu la care râvneşte şi Cluj-Napoca. În urmă cu câteva luni, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a provocat o revoltă în rândul opinie publice și a politicienilor, când şi-a manifestat susţinerea pentru Timişoara în acelaşi demers.