Cum explică parlamentarii clujeni votul superimunităţii

În esenţă două au fost modificările contestate vehement de preşedintele României, Traian Băsescu, şi de unele instituţii internaţionale. Admiterea conflictului de interese în actele administrative şi scoaterea parlamentarilor şi a preşedintelui din rândul funcţionarilor publici şi, ca urmare de sub incidenţa acuzaţiilor asociate corupţiei care pot fi aduse acestei categorii profesionale.

Prin eliminarea actelor administrative din rândul activităţilor care pot fi afectate de conflict de interese, vor fi scoşi de sub spectrul unei asemenea acuzaţii toţi aleşii, începând de la consilierii locali până la preşedintele ţării. Pe de altă parte, eliminând parlamentarii din rândul funcţionarilor publici, aceştia nu se vor mai supune regimului incompatibilităţilor şi nici nu vor mai putea fi acuzaţi de fapte asociate corupţiei specifice funcţionarilor publici. Cu toate acestea, parlamentarii de Cluj care au votat în favoarea acestor modificări aduse Codului Penal susţin că nu şi-au votat nici un privilegiu.

Social-democrata Aurelia Cristea îşi face, totuşi, un reproş. „Nefiind jurist, înainte de a vota am întrebat colegii de specialitate, care mi-au spus că totul e în regulă. Îmi reproşez, totuşi, că nu m-am abţinut la vot, pentru că n-a existat o dezbatere serioasă pe cele două proiecte. Totuşi, este exclus să vorbim de superimunitate. În activitatea de parlamentar nu am cum face fărădelegi, pentru că eu fac legi, iar legiferarea nu este un act administrativ care să-mi aducă beneficii materiale directe", a explicat Cristea.

„Nu ţin minte să fi votat vreo superimunitate", a contrat acuzaţia lui Băsescu liberalul Radu Zlati. „Recunosc, modificarea la conflictul de interese nu mă mulţumeşte foarte tare, deşi nu mă afectează direct, pentru că n-am rude angajate la cabinetul parlamentar, dar asimilarea parlamentarului cu funcţionarul public mi se pare prea mult. Cum cele două legi au venit la pachet, am dat un singur vot pentru amândouă. Dar, să ne înţelegem, modificările aduse Codului Penal nu afectează cu nimic procesele în curs. Cât priveşte abuzul în funcţie, când datoria mea, ca parlamentar, este să fac legi, nu văd cum aş putea face abuz în funcţie, poate doar să fac o lege neconstituţională, dar asta este de competenţa Curţii Constituţionale, nicidecum a DNA", a adăugat Zlati.

Conservatorul Vicenţiu Irimie, susţine, în schimb, dreptul parlamentarului la conflict de interese şi trafic de influenţă şi chiar se autodenunţă. „Nu e superimunitate, e un cadru legal care arată până unde poate interveni un parlamentar. Eu intervin pentru orice instituţie, societate comercială sau persoană fizică şi nu e trafic de influenţă, e lobby. Inclusiv pentru un membru al familiei intervin, de ce să fie conflict de interese, membrii familiei mele nu sunt şi cetăţeni ca toţi ceilalţi? Sunt îndreptăţit să intervin pentru tot e mi se solicită şi am făcut-o de foarte multe ori şi n-am nici un interes în asta. Dacă stăteam acasă, câştigam mult mai mult. E nevoie de imunitate pentru că un demnitar, când ia o decizie, îşi asumă anumite riscuri", a afirmat Irimie.

Liberala Elena Uioreanu susţine că modificările aduse Codului Penal nu aduc deloc imunitate suplimentară parlamentarilor. „E normal, e de bun simţ, suntem demnitari, nu funcţionari publici, am fost aleşi reprezentanţi ai românilor, n-am dat concurs pe post, n-avem continuitate garantată pe post, peste trei ani poate oamenii nu ne mai aleg. Dar asta nu ne conferă nici o imunitate, suntem în continuare supuşi legilor, avem un regim al incompatibilităţilor, iar Direcţia Naţională Anticorupţie ne poate căuta pe conflicte administrative", a spus Uioreanu. Cel de-al cincilea deputat care a votat controversatele proiecte de legi, udemeristul Mate Andras Levente, a fost, probabil, cel mai motivat dintre toţi, pentru că de exact aceste două modificări avea nevoie pentru a scăpa de procesul în care parchetul general l-a  trimis în judecată pentru conflict de interese, deoarece şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar.

Un caz aparte îl reprezintă democrat-liberalul Adrian Gurzău, care a votat împotriva scoaterii parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici, dar votul electronic consemnat pe site-ul Camerei Deputaţilor spune că a votat în favoarea limitării ariei de acoperire a conflictului de interese. Eurodeputatul PDL Monica Macovei a cerut sancţionarea sa pe linie de partid. „Din punctul meu de vedere a fost o eroare tehnică a sistemului electronic de vot. Intenţia mea a fost categoric de a vota împotriva celor două proiecte şi voi solicita în scris să mi se anuleze votul. După ce am fost printre cei mai vehemenţi împotriva acestor legi, după ce m-am luptat cu Hrebenciuc şi ceilalţi ar fi fost culmea să votez pentru. Mi se pare injust din partea doamnei Macovei să fiu pus la zid fără să se discute mai întâi cu mine. Eu întotdeauna mi-am exprimat clar intenţia de vot, nu o dată am votat altfel decât partidul meu şi mi-am asumat acest lucru, dar acum am votat clar împotrivă", a declarat Gurzău. Liberalii Adrian Oros şi Steluţa Cătăniciu, social-democratul Cornel Itu şi conservatorul Ioan Moldovan nu au participat la vot.