Legile USL, respinse pe bandă rulantă pentru neconstituţionalitate

După şocul produs în USL de declararea drept neconstituţional a proiectului Marii Descentralizări, un al doilea verdict unanim de neconstituţionalitate a fost servit majorităţii USL. De această dată „victimă" a căzut controversatul proiect de lege care permitea primarilor să ofere contracte firmelor membrilor propriei familii şi scotea preşedintele şi parlamentarii din rândul funcţionarilor publici.

Cum, la fel ca în cazul Legii Descentralizării, verdictul Curţii Constituţionale (CCR) a fost dat cu votul unanim al celor nouă judecători, nici de această dată, reprezentanţii majorităţii nu pot da vina pe „oamenii lui Băsescu" din CCR. Chiar dacă mai cu jumătate de gură, mai indirect, unii dintre ei admit că problema ar putea fi la „specialiştii" din USL care au elaborat proiectele respective. „Legat de legea descentralizării, cu siguranţă există aspecte perfectibile, dar să nu credeţi că e o chestiune foarte uşoară, e extrem de complexă. La Codul Penal eu zic să aşteptăm motivaţia CCR. Sigur că, pentru USL, nu sunt cele mai fericite situaţii. E bine să ne uităm şi să verificăm de mai multe ori concordanţa cu Constituţia, cu normele europene, atunci când elaborăm o lege", a spus deputatul PSD Aurelia Cristea. Chiar şi în condiţiile unui verdict unanim, senatorul PSD Alexandru Cordoş nu exclude existenţa unor influenţe politice în aceste decizii. „Ne-am obişnuit să nu comentăm deciziile CCR. E clar că undeva e o problemă, dar trebuie să vedem şi motivaţiile celor două decizii ale Curţii. E posibil să fi existat unele neconcordanţe, dar cred că e şi o rezistenţă a unora care au alte interese, mai ales că e an electoral, iar aceste interese ar putea reverbera până la CCR. Vom reanaliza şi vom adapta textele celor două legi începând cu 1 februarie, când parlamentul îşi reia activitatea", a spus Cordoş.

Şeful liberalilor clujeni, Horea Uioreanu e tranşant. „Sunt o groază de jurişti în parlament, eu cred că ar trebui să aibă mintea limpede. Fiind vorba de decizii unanime, nu putem vorbi de rea-voinţă în cazul judecătorilor. Trebuie, totuşi, să vedem şi motivaţia Curţii", a spus Uioreanu. Colegul său de partid, senatorul Marius Nicoară pune sub semnul întrebării deciziile CCR. „Nefiind specialist în drept, remarc doar că atât comisia juridică a Senatului, în care sunt jurişti cu mare experienţă, cât şi Consiliul Legislativ au avizat favorabil legea de modificare a Codului Penal şi, totodată, nu pot uita că Victor Ponta a spus că există o majoritate apropiată preşedintelui Băsescu la CCR", a comentat Nicoară.

Pentru liderul PDL Cluj, Daniel Buda, cel de-al doilea eşec consecutiv al USL la CCR reprezintă un nou motiv pentru demisii. „Solicit public demisia premierului Victor Ponta şi a preşedinţilor celor două Camere, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, această tripletă toxică şi extrem de nocivă pentru România, urmare a deciziei CCR, care a declarat neconstituţionale modificările aduse Codului Penal. Două decizii unanime ale CCR au desfiinţat două acte normative ale acestei majorităţi extrem de toxice, iar acest lucru demonstrează încă o dată că PNL şi PSD sunt incapabile să conducă treburile acestei ţări", a afirmat Buda.

Cel mai deranjat de verdictul de ieri al judecătorilor CCR a fost preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, pe care adoptarea acestei legi l-ar fi scăpat de procesul pentru conflict de interese aflat în derulare. „Dacă preşedintele e funcţionar public, atunci e în conflict de interese, pentru că, în al doilea mandat, şi-a reangajat consilierii pe care i-a avut în primul mandat, iar legea conflictului de interese interzice angajarea nu doar a rudelor, ci şi a persoanelor cu care ai avut relaţii de serviciu în ultimii cinci ani. În aceeaşi situaţie se află şi primarul Emil Boc, care şi-a dus echipa de consilieri de la primărie la guvern şi invers, la fel jumătate dintre parlamentari, care, realeşi fiind, şi-au reangajat consilierii la cabinelete parlamentare. Dacă preşedintele şi parlamentarii nu sunt demnitari, înseamnă că şi judecătorii şi procurorii sunt funcţionari publici. Mă întreb, oare, nu există nici un judecător incompatibil sau în conflict de interese la CCR? Înţeleg că s-a indicat respectarea tratatelor internaţionale, dar astea nu spun ce statut are fiecare, dacă e demnitar sau funcţionar public. Suveranitatea unui stat înseamnă că poate ratifica sau nu un tratat internaţional. Păi, atunci, hai să desfiinţăm parlamentul şi să legiferăm doar după tratatele internaţionale! Mie îmi convine, renunţăm la suveranitate, dăm drumul la federalizare, aplicăm şi tratatul internaţional referitor la Tirolul de Sud, e OK", a comentat Mate.