Cum poate fi eliminat trocul politic cu procurori

Trocul dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta privind numirea procurorului general, respectiv al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost poate cel mai controversat efect al la fel de controversatului pact de coabitare dintre cei doi. Membrii CSM au discutat ieri un proiect prin care să le fie luată politicienilor posibilitatea de a se mai implica în numirea magistraţilor în funcţii de conducere.

În acest moment, procurorul general, procurorul-şef al DNA şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, împreună cu adjuncţii lor şi şefii de secţii sunt numiţi în funcţii de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM, preşedintele având posibilitatea, potrivit legii, să refuze motivat una sau mai multe dintre propunerile de numire. În egală măsură, preşedintele, vicepreşedintele şi şefii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) sunt numiţi în funcţii tot de către preşedintele României, de data aceasta, fără implicarea ministrului Justiţiei, propunerile fiind făcute direct de CSM. Şi de această dată preşedinte poate refuza motivat propunerile primite.

Tocmai implicarea preşedintelui în aceste numiri au făcut să planeze numeroase suspiciuni asupra anchetelor declanşate în ultimii ani de DNA sau a sentinţelor ÎCCJ, cel mai celebru exemplu fiind cel al fostului premier Adrian Năstase, aflat pentru a doua oară după gratii în urma a două sentinţe definitive ale ÎCCJ, care se consideră, în continuare, deţinut politic. În privinţa numirii procurorilor-şefi a rămas emblematic scandalul generat de refuzul preşedintelui Băsescu de a numi procurorii propuşi, în urma unui concurs de dosare, de ministrul Justiţiei de atunci, Mona Pivniceru, finalizat cu decizia celei din urmă de a renunţa la portofoliul ministerial în schimbul funcţiei mult mai lipsite de stres de judecător al Curţii Constituţionale (CCR). Preluând, ca interimar, conducerea Ministerului Justiţiei, premierul Victor Ponta a generat prima mare fractură în relaţia sa cu Crin Antonescu, acceptând trocul cu Băsescu - Tiberiu Niţu, procuror general, contra Laura Codruţa Kövesi, procuror-şef al DNA.

Membrii CSM au discutat ieri un proiect de modificare a Legii nr. 303/2004, care ar urma să fie propus legiuitorilor, în sensul în care toţi factorii politici ar urma să fie eliminaţi din procedurile acestor numiri. Astfel, secţia de judecători a CSM ar urma să numească judecătorii în funţiile de conducere de la ÎCCJ, iar secţia de procurori a CSM va numi ocupanţii funcţiilor de conducere ale procurorilor.

Deşi această discuţie s-a mai purtat de-a lungul timpului, nu s-a reuşit transpunerea ei în practică, în special datorită opoziţiei preşedintelui, care n-a dorit să renunţe la aceste pârghii extrem de importante. De această dată, însă, reprezentanţii principalelor forţe politice din parlament par să susţină proiectul CSM la unison. „E în regulă, ca principiu, e firesc şi normal, mai ales că membrii CSM sunt numiţi prin votul judecătorilor şi al procurorilor, adică nu sunt numiţi politic. Mi se pare în regulă", a comentat senatorul PNL Marius Nicoară.

La rândul său, senatorul PSD Alexandru Cordoş susţine acest principiu, al eliminării influenţei politice din numirile în funcţii ale magistraţilor şi crede că discuţia ar trebui extinsă şi la nivelul CCR. „Nu spun că acolo e vorba de imixtiune a politicului, pentru că o parte dintre judecători sunt numiţi de parlament, alţii de preşedinte, ca un echilibru al puterilor în stat şi a lăsa frâu liber, fără controlul parlamentar, n-ar fi în regulă. Parlamentul e, totuşi, forul suprem de conducere în stat, iar la CSM, în ultimii ani, au fost multe lupte interne. Dar cred că pentru CCR ar trebui criterii mult mai riguroase de selecţie privind pregătirea şi experienţa profesională în domeniu, pentru că, în acest moment, nu există nici un cirteriu, poţi ajunge judecător la CCR şi fără studii superioare", a opinat Cordoş.

Senatorul PDL Alin Tişe susţine şi el o asemenea măsură, dar pune o condiţie. „Dacă se găsesc criterii transparente, legate de pregătirea profesională pentru promovarea în funcţii, sunt absolut de acord. Factorul politic să fie înlocuit cu criterii de performanţă nu de colegialitate", a spus Tişe.

Adept total al eliminării politicienilor de pe traseul profesional al magistraţilor este şi deputatul UDMR Mate Andras Levente. „Ar fi ideal ca nici un procuror sau judecător să nu depindă de semnătura unui om politic, fie el preşedinte sau ministru", a afirmat Mate.