Bilanţul parlamentarilor clujeni în prima sesiune a lui 2014 (II)

Deputatul liberal Adrian Oros este membru al comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi al grupurilor de prietenie cu Venezuela, Austria şi Australia. În prima sesiune parlamentară a lui 2014 Oros a semnat 24 de iniţiative legislative, toate de grup. Printre subiectele tentaivelor de legiferare pentru care a semnat apar introducerea defrişărilor ilegale în Legea siguranţei naţionale, instituirea timbrului cultural, subvenţionarea revistelor de cultură sau scurtarea procedurilor de adopţie. Tot în prima parte a acestui an, Oros şi-a văzut transformate în lege două proiecte pe care le semnase, topt cu grupul, anul trecut, privind funcţionarea creşelor, respectiv instituirea Zilei Şcolii Ardelene în data de 11 octombrie. Tot în cursul acestui an, Oros a citit trei declaraţii politice, într-una dintre ele lăudând proiectul de revizuire a Constituţiei şi a adresat trei întrebări miniştrilor legate de memoriul unui cetăţean din judeţul Alba. De la începutul mandatului, Oros a fost prezent la 55,32% din voturile date în plen, la voturile finale având o prezenţă de 73,68%. Cum în noua legislatură diriguitorii Camerei inferioare au decis să fie mai puţin transparenţi în privinţa cheltuirii banului public şi să nu mai ofere decât o parte din cheltuieli defalcate pe fiecare parlamentar în parte, în cazul deputaţilor nu vă mai putem arăta cât ne-a costat activitatea fiecărui reprezentant al Clujului.

Colega de partid şi de Cameră a lui Oros, Steluţa Cătăniciu, este vicepreşedinte al comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al grupului de prietenie cu Croaţia şi membru al grupurilor de prietenie cu Uruguay şi Coasta de Fildeş. Cătăniciu a semnat în acest an doar nouă iniţiative legislative, de asemenea, niciuna strict personală, printre care cea privind calificarea defrişărilor ilegale drept atentat la siguranţa naţională sau lata pentru construirea unui monument al Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918 în Alba-Iulia. Şi ea a avut bucuria să-şi vadă două proiecte semnate, alături de alţii, în 2013, adoptate şi promulgat în 2014, ambele inventând zile festive, respectiv aceeaşi Zi a Şcolii Ardelene, precum şi Ziua Naţională pentru Adopţie, stabilită în data de 2 iunie. Cătăniciu n-a citit nici o declaraţie politică şi a formulat doar trei întrebări, două legate de Spitalul Regional de Urgenţă şi una în care se interesa despre numărul copiilor cu dizabilităţi din România. De când e parlamentar, ea a fost prezentă la 68% din voturile date în plen, având, însă, o prezenţă de 85,13% la voturile finale.

În cursul sesiunii parlamentare care s-a încheiat de mai bine de o săptămână, deputatul PSD Aurelia Cristea a obţinut şi demnitatea de ministru delegat pentru Dialog Social. Cristea este membru al comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, al grupurilor de prietenie cu Lituania, Australia şi Elveţia şi secretar al grupului de prietenie cu Norvegia. În prima jumătate a acestui an parlamentar a semnat zece proiecte legislative, de asemenea, toate, de grup, dintre care patru după ce a devenit ministru. Proiectele semnate de Cristea au vizat, printre altele, înfiinţarea Zilei Naţionale a Costumului Popular Românesc, în data de 16 mai, reglementarea jocurilor de noroc, arborarea steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale sau insolvenţa persoanelor fizice. Tot în cursul acestui an, Cristea a citit trei declaraţii politice şi a adresat nouă întrebări membrilor guvernului, toate înainte să devină ea însăşi ministru. Una dintre întrebări se referea la preţul verighetelor de aur. De la începutul mandatului său de deputat, Cristea a fost prezentă la 68,11% dintre voturile date în plen şi a avut o prezenţă de 83,84% la voturile finale.