Alin Tişe vrea să taie robinetul clientelei politice

Termenul de „clientelă politică" se referă la o entitate care finanţează un candidat sau o formaţiune politică, sub formă de donaţie sau contribuţie la campania electorală, şi care priveşte această finanţare ca pe o investiţie care trebuie să aducă profit. Drept urmare, respectivul politician sau partid politic, odată ales şi, preferabil, ajuns la putere este forţat să uzeze de toate pârghiile, mai mult sau mai puţin legale, pe care le are la îndemână, pentru a-i întorce favorul finanţatorului, îndeobşte facilitându-i accesul la contracte mănoase pe bani publici.

Or, odată ce partidele nu vor mai putea folosi în campania electorală alţi bani decât cei primiţi de la buget în acest scop, cel puţin teoretic, ar trebui să dispară acest gen de troc politico- economic şi, dacă nu să dispară la rândul său, măcar să se subţieze dramatic tagma clientelei politice. Şpaga sau, cum i se spune în sud, „parandărătul", va fi ceva mai dificil de camuflat, nemaiputând fi „spălată" drept donaţie de campanie.

O asemenea măsură ar putea duce şi la mult visata însănătoşire a clasei politice. Nu este nici un secret că până acum candidaturile şi mai cu seamă locurile sau colegiile considerate eligibile erau distribuite de partide în funcţie de capacitatea doritorilor de a-şi finanţa campania electorală, acesta fiind, practic, singurul criteriu de selectare a candidaţilor unui partid.

Până în acest moment, expresia „şi-a cumpărat mandatul" descrie în cel mai propriu sens modul în care au ajuns în parlament cvasimajoritatea aleşilor neamului după 1989. O măsură legislativă de tipul celei propuse de Tişe ar oferi partidelor politice oportunitatea de a-şi selecta candidaţii cu adevărat doar pe criterii profesionale, de competenţă, de aptitudini şi de merit şi nu după dimensiunea portofelului.

Cu o singură excepţie, reprezentanţii principalelor formaţiuni politice parlamentare susţin că îmbrăţişează fără rezerve un asemenea proiect. „Sunt absolut de acord. Am mai avut discuţii pe modificarea legii în acest sens şi consider că e o lege foarte necesară", a spus copreşedintele PNL Cluj, eurodeputatul Daniel Buda. Ca de obicei, omologul său, senatorul Marius Nicoară e concis: „Sunt de acord şi voi susţine acest demers". Acelaşi entuziasm pare a-l stăpâni şi pe şeful UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente. „Ar fi soluţia perfectă. De altfel, la consultările de la Cotroceni am susţinut acest lucru, finanţarea campaniilor electorale exclusiv de la buget", a spus Mate.

Poate nu întâmplător, partidul care a inventat clientela politică în România nu pare la fel de dispus la o schimbare atât de radicală. Liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan, invocă faptul că o asemenea modificare legislativă ar împovăra suplimentar bugetul de stat şi recurge la arma cea mai folosită pentru tergiversarea şi apoi îngroparea unui proiect: dezbaterile prealabile.

„Sunt multe discuţii şi multe dezbateri pe această problemă. Trebuie văzut ce cred cetăţenii, poate cetăţenii nu-s de acord. Asemenea propuneri trebuie făcute doar în urma unor dezbateri cu societatea civilă şi cu cetăţenii care contribuie la buget. Comisia de cod electoral nu trebuie să se închidă între patru pereţi.

Nu spun că nu se poate face, dar domnul Tişe ar trebui să vină şi cu un exemplu al unei ţări în care campaniile electorale sunt finanţate de stat. Eu nu ştiu să mai existe vreo ţară în lume asta mare care să aibă o asemenea reglementare. În SUA, care sunt etalonul democraţiei, în campania electorală vin foarte mulţi bani din zona privată", a comentat Lăpuşan.