România de dincolo de zornăitul cătuşelor

România de dincolo de zornăitul cătuşelor
În primele trei luni ale anului 2015 România a părut a fi blocată într-un singur proiect: stârpirea corupţilor. Aşteptată de 25 de ani, ofensiva procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie pare a nu putea fi oprită decât de voturile ruşinoase din parlament.

 

Zgomotul cătuşelor a devenit atotstăpânitor şi dincolo de el pare să nu mai răzbată nimic. Totuşi, România nu s-a oprit, motiv pentru care ZIUA de CLUJ a invitat câteva personalităţi ale Clujului să spună ce lucruri importante, în viziunea lor, s-au întâmplat în tot acest timp, în ţară sau în Cluj, dar care au trecut nemeritat în plan secund, acoperite fiind de zornăitul cătuşelor.

Dezamăgit, actorul Dorel Vişan crede că, în acest moment, nimic bun nu se mai întâmplă în ţară. „Trăiesc într-o mare dezamăgire şi nu pot spune decât că doar prin întoarcerea la credinţa cea mare ne putem aştepta la lucruri mai bune. Din sufletul omului vine lumina. Poate noi n-o vom mai prinde, dar ea sigur va veni. Singura noastră salvare este reîncreştinarea, restul sunt poveşti de adormit «mitzurul»", a afirmat marele actor clujean.

Sociologul Vasile Dâncu vorbeşte despre proiectul noului Cod Fiscal şi nu numai. „Se întâmplă lucruri pe care nu le vedem, acoperite de acest gust al publicului pentru zornăit de cătuşe, care nu mi se pare chiar în regulă, dar îl înţeleg perfect. Aş aminti dezbaterea pentru noul Cod Fiscal, foarte importantă pentru România. Conform oamenilor de afaceri, în mod paradoxal, un guvern de stânga ne propune un cod fiscal foarte liberal.

Oamenii ar trebui consultaţi, pentru că vor fi schimbări radicale în relaţia contribuabilului cu statul. De asemenea, foarte important - şi nu s-a discutat aproape deloc - a fost noul program politic al noului PNL, care, de exemplu, are unele accente de stânga. Ar fi meritat discutat pentru că PNL ar putea veni la putere şi ăsta ar fi programul său de guvernare. Aceste subiecte au intrat în umbră. Din păcate presa s-a abandonat gustului public, dar şi aici e de înţeles pentru că e mare sărăcie şi presa nu poate ignora gustul publicului", a afirmat Dâncu.

Fostul rector al Academiei de Arte Plastice, Ioan Sbârciu, trage spuza pe turta sa. „Nu ştiu câtă lume ştie, dar la Cluj există o şcoală de pictură care a ajuns în topul mondial. Pictorul Adrian Ghenie a ocupat locul I în lume la artă tranzacţionată. E fenomenal! Din păcate nu se vorbeşte. Apoi, există o mişcare a tinerilor, şi nu numai, mai puţin mediatizată. Pe lângă antreprenori şi oameni politici mai există strada, care l-a făcut preşedinte pe Klaus Iohannis, care a salvat Roşia Montană şi e foarte bine că există această forţă, care ajută la păstrarea echilibrului în societate", a apreciat Sbârciu.

Judecătorul Vasile Grunea aminteşte, rândul său, noul Cod Fiscal, dar vorbeşte şi de alte subiecte insuficient dezbătute. „Sunt destule lucruri insuficient mediatizate. În primul rând e vorba de Codul Fiscal şi de Codul de Procedură Fiscală, care înseamnă enorm de mult. Este trecută sub tăcere una din cele mai importante legi, care va marca existenţa României minim 10 ani de acum încolo. Nu se vorbeşte nimic despre relansarea economiei, care începe să arate mai bine, dar nu se discută nimic nici despre agricultură, despre zonele defavorizate sau despre spitalele româneşti ajunse în pragul falimentului", a opinat Grunea.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel Pop, evită să nominalizeze evenimente ocultate nemeritat de zgomotul cătuşelor, preferând să vorbească despre reflexul românului de a se subestima. „Cred că noi, românii, am făcut şi lucruri bune, dar sunt trecute sub tăcere, ne copleşeşte răutatea şi lupta împotriva corupţiei. România a scăpat de comunism şi a intrat, chinuit, e adevărat, în NATO şi în UE. Am revenit unde ne era locul, la civilizaţia occidentală, căreia i-am aparţinut, de fapt, întotdeauna.

Ne place să ne lamentăm, ne place să ne prezentăm ca fiind ultimii din Europa, dar uităm că facem parte din clubul de elită al celor 28 de state UE. Alţii trăiesc cu exemplele din trecut şi se mândresc cu ele, nouă ne e ruşine. Spre exemplu, în România 90% din cetăţeni sunt proprietari ai garsonierelor, apartamentelor sau caselor în care locuiesc, în Italia procentul este de numai 50%, iar asta oferă siguranţă socială.

Am clădit şi lucruri frumoase, dar trebuie să vină prinţul Charles să ne arate Mărginimea Sibiului sau satele din Bucovina. Ne lamentăm că românii emigrează, dar cele mai viguroase popoare au emigrat şi au populat pământul fără ca asta să fie o încurajare să emigrăm. Spre exemplu, există mai mulţi irlandezi în afara Irlandei decât înăuntru şi totuşi Irlanda e o ţară frumoasă şi verde", a spus Pop.

 

Comenteaza