Legi în dispreţul democraţiei. Partidele parlamentare şi-au croit legea alegerilor locale şi legea finanţării partidelor după propriile interese

După ce a copt la el luni întregi, comisia de Cod Electoral a scos pe piaţă primul pachet de legi, care a şi trecut de parlament şi va ajunge pe masa preşedintelui Iohannis la promulgare. În fapt prima care a parcurs traseul legislativ a fost legea finanţării partidelor, care îşi propunea, declarativ, să transparentizeze finan ţăriule de campanie şi să decupleze actorii electorali de mediul de afaceri. Măsura de bază a fost plafonarea cheltuielilor de campanie şi decontarea lor de la bugetul de stat şi, în egală măsură, plafonarea nivelului permis al donaţiilor. Legea a trecut de parlament, a ajuns la promulgare, dar Iohannis, a retrimis-o legiuitorilor, sesizând breşe care permiteau, în continuare, defilarea banilor negri în campanie. Două au fost modificările cerute de preşedinte şi însuşite de Senat, ca primă Cameră sesizată: primirea şi restituirea împrumuturilor doar prin virament bancar şi, pentru evitarea deghizării donaţiilor în împrumuturi, stabilirea unui termen maxim de trei ani pentru restituirea împrumuturilor. Astfel, în textul adoptat de Camera Superioară, la art.3 al. (5) se spune clar: „Împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul prevăzut la al. (3) (trei ani - n.red.), se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea". Cu alte cuvinte, dacă împrumutul nu e restituit în termenul impus de lege, va fi considerat donaţie şi va fi cumulat celorlalte donaţii primite de partid, urmând ca, în cazul în care totalul depăşeşte plafonul impus de lege, suma care depăşeşte acest plafon să fie confiscată.

Ei bine, înaintea votului decisiv din Camera Deputaţilor, într-un raport suplimentar adoptat de comisie, alineatul respectiv a fost modificat după cum urmează: „Împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul prevăzut la al. (3) (trei ani - n.red.) se pot constitui în donaţii numai cu acordul părţilor şi numai dacă nu s-a atins în anul respectiv plafonul pentru donaţii prevăzut la art. 5 al. (1), până la concurenţa acestui plafon". Cu alte cuvinte, pentru ca eventualele donaţii deghizate în împrumuturi să fie demascate, e necesar acordul părţilor şi doar dacă nu depăşesc plafonul prevăzut de lege. Membru al comisiei, senatorul PNL Alin Tişe susţine că nu s-a deschis nici o portiţă pentru donaţiile deghizate. „Nu e nici o portiţă, e vorba de condiţii cumulative. Dacă împrumutul adăugat donaţiilor nu depăşeşte plafonul, părţile pot decide să-l transforme în donaţie sau să fie restituit. Dacă, însă, depăşeşte plafonul, tot ce e peste plafon se confiscă. Repet, sunt condiţii cumulative, acordul părţilor şi nedepăşirea plafonului. Altfel, dacă nu e restituit în trei ani şi se depăşeşte plafonul, suma se confiscă", a explicat Tişe. Numai că alineatul respectiv spune doar că împrumuturile pot fi transformate în donaţii şi doar până la concurenţa cu plafonul, fără să se spună ce se întâmplă dacă împrumutul nu e returnat în trei ani, iar părţile nu sunt de acord să-l transforme în donaţie sau ce se întâmplă cu partea din împrumut care depăşeşte plafonul donaţiilor şi care, potrivit noii formulări a alineatului, nu mai poate fi considerată donaţie. Cu alte cuvinte, s-a lucrat din nou în stilul specific românesc: un articol clar ca lacrima, care spunea că suma devine automat donaţie şi se supune prevederilor pentru donaţii, adică ceea ce depăşeşte plafonul se confiscă, a fost reformulat, devenind un alineat alambicat, confuz, care lasă loc la suficient de multe interpretări şi care nu rezolvă mai nimic. Grav este că preşedintele Iohannis nu mai poate returna acest proiect, singura sa cale de atac rămânând o eventuală contestaţie la Curtea Constituţională.

Ceva similar s-a întâmplat şi cu legea partidelor, care, urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, a fost modificată în sensul permiterii înfiinţării unui partid politic doar cu trei membri. Numai că parlamentarii au avut grijă să nu ofere şanse de viaţă prea lungă unui asemenea partid liliputan, acesta putând fi radiat de instanţă, dacă nu îndeplineşte nişte criterii privind participarea în alegeri. Astfel, deşi un partid poate fi înfiinţat de doar trei oameni, pentru a nu fi desfiinţat, e obligat ca în cel puţin o campanie electorală din două consecutive să prezinte candidaţi în minim 75 de localităţi, în cazul alegerilor locale şi o listă completă într-un judeţ sau liste incomplete în minim trei judeţe, în cazul alegerilor parlamentare. În fine, în cazul legii alegerilor locale s-a păstrat alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, sistem care avantajează net primarii în funcţie şi candidaţii UDMR, în vreme ce alegătorilor le-a fost luat înapoi dreptul de a-şi alege singuri preşedintele consiliului judeţean, acesta urmând a fi ales, din nou, de către consilierii judeţeni, din rândul lor. Adoptate, la rândul lor, de plen, aceste două legi, vor putea fi, însă, întoarse o dată parlamentului de către preşedinte.

Cercetător al Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Cluj, George Jiglău, apreciază că modul în care Comisia de Cod Electoral s-a comportat în procesul de consultare pentru elaborarea acestui tip de legislaţie a fost unul sfidător. „Am participat şi noi (CSD - n.red.) la dezbateri cu membrii comisiei. Au fost total infelxibili la orice dialog. Spre exemplu, la legea alegerilor locale ne-au spus de la bun început că pe două tururi la primari şi preşedinţi de consilii judeţene n-avem ce discuta pentru că acolo s-a ajuns la un consens politic. La legea finanţării partidelor, noi, cei din CSD, am vorbit pentru prima oară de deghizarea donaţiilor în împrumuturi, dar ceea ce au făcut, prin acea formulare confuză, care lasă loc la interpretări, n-au făcut decât să sfideze propunerile societăţii civile şi cererile preşedintelui Iohannis. Nu mai spun că, ne-au promis că acceptă o modificare propusă de noi şi o vor opera în raport şi n-au făcut-o. Una îţi spun în faţă şi alta fac când sunt numai ei. Au acceptat înfiinţarea partidelor mici, dar le-au lovit loa criteriile de radiere. În opinia mea, să legi existenţa unui partid de participarea în alegeri e o restrângere a dreptului de asociere prevăzut de Constituţie. E o discuţie dacă participarea în alegeri e un instrument pe care un partid politic îl poate folosi pentru atingerea scopurilor sale, sau e obligat să o facă", a comentat Jiglău.