Populismul, înlocuitorul doctrinelor politice în România

Populismul, înlocuitorul doctrinelor politice în România
Că doctrinele politice ar fi desuete sau chiar ar fi murit se spune de multă vreme. Nu o dată, politicienii se laudă că fac o politică pragmatică. În cursul zilei de miercuri am constat, în două rânduri, că puterea şi opoziţia au făcut halucinant schimb de locuri pe axa politică stânga-dreapta

În cursul dimineţii, fostul ministru de dreapta al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, invoca îngrijorarea FMI pentru a demola măsurile de relaxare fiscală pregătite de guvernul de stânga. „Reprezentanţii FMI şi cei ai Comisiei Europene ne-au rugat în mod disperat să nu adoptăm Codul Fiscal propus de Victor Ponta. România îşi pierde încrederea pe pieţele financiare, deficitul bugetar va fi depăşit, peste 3%, şi e păcat, că în momentul de faţă România e stabilizată din punct de vedere financiar. România are o încredere destul de mare pe pieţele financiare şi acest Cod Fiscal ar elimina aceste avantaje.

FMI ne-a spus că, dacă se adoptă acest Cod Fiscal, guvernul va fi obligat să taie cheltuieli, şi să mărească alte impozite şi taxe. PNL a spus, prin vocea mea, că responsabilitatea Codului Fiscal e a lui Victor Ponta. Să-i ceară lui Victor Ponta şi ministrului de Finanţe să iasă public şi să-şi ceară scuze românilor că a pregătit un Cod Fiscal în mod superficial şi nerealist", a clamat Ialomiţianu. După numai câteva ore, opoziţia de dreapta forţa mâna parlamentarilor de stânga să voteze dublarea alocaţiilor pentru copii. În aceste condiţii, ideologiile politice de dreapta sau de stânga par să fi fost înlocuite cu „ideologia" populismului absolut.

Sociologul Ioan Hosu apreciază că România nu e singura ţară lovită de acest sindrom. „Nu întotdeauna e vorba de populism, să nu uităm că în 2009-2010 n-am văzut măsuri populiste, dimpotrivă, guvernul de dreapta a luat măsuri neoliberale, invocând criza. Astăzi, eticheta de protecţie socială e populistă şi demagogică. Pe vremuri Tăriceanu spunea că economia duduie, acum, cum apare un mic semn de creştere economică, toţi sar să împartă bunăstarea.

Dăm pensii mărite demnitarilor, judecătorilor, aviatorilor, parlamentarilor şi, pentru a nu crea tensiuni sociale, dăm şi altora. Sigur că ăsta e populism, dar în toată lumea se poartă. Încerci să fii popular şi cazi în populism. De ce n-au zis în 2009, cei de dreapta, să dublăm alocaţiile copiilor? Asta e gândire simplă: dai acum bani că la anul te votează. Asta au în comun stânga şi dreapta, populismul, făcut public la TV sau pe Facebook, fără consultări sau analize ale efectelor. Într-adevăr, ăsta e pericolul care ameninţă toată Europa, populismul, fie el de stânga sau de dreapta", a opinat Hosu.

În schimb, analistul politic George Jiglău aruncă pisica moartă în curtea liberalilor. „Relaxarea fiscală a fost o mişcare politică deşteaptă a PSD, făcută ca să închidă gura opoziţiei, care fie ar fi spus că guvernul face bine, ceea ce ar fi sunat ciudat, fie, cum face acum, o dă pe după cireş, că măsura e buna, dar nu e suficient pregătită, că FMI n-o agreează. A fost o mişcare politică deşteaptă, care i-a prins pe liberali în ofsaid.

De altfel, în ultima vreme noul PNL a luat-o pe arătură, au cerut să se închidă hipermarketurile în week-end - o măsură foooarte liberală - acum au venit cu alocaţiile copiilor. E un fel de confuzie la nivelul PNL. Pe de altă parte, PSD a jucat întotdeauna în două bărci. De exemplu, guvernul Năstase a luat multe măsuri de dreapta, justificându-se că au fost impuse de aderarea la UE. Acum liberalii sunt în opoziţie, nu prea ştiu ce să facă şi vin cu măsuri care să atragă atenţia", crede Jiglău.

Pe de altă parte, sociologul Vasile Dâncu vorbeşte de involuţia politicii în România. „Citind recent programele politice ale principalelor partide am remarcat, din păcate, că a apărut o disoluţie a ideologiilor. Ideologiile diferenţiază partidele; or, acum a apărut o ideologie comună, a populismului, partidele nu se m ai diferenţiază între ele. Spre exemplu, în programul noului PNL se vorbeşte de înfiinţarea unei Agenţii Naţionale a Medicamentului, adică centralizare şi etatizare la un partid liberal. Astea sunt dovezi de slăbiciune ideologică din partea partidelor. PSD a luat foarte multe măsuri de dreapta şi, în acest fel, şi-a diluat substanţa ideologică de stânga.

Şi guvernul Năstase, din care am făcut parte, a luat unele măsuri de dreapta, care se impuneau, dar mai nou, în afară de populism, n-a mai rămas nimic. Înainte eu eram considerat ideologul stângii şi eram invitat de televiziuni la dezbateri cu Valeriu Stoica, cu Cristi Preda, ideologi de dreapta. Astăzi vrem mereu să facem pe plac electoratului, îi spunem doar ce vrea să audă, avem o disoluţie a substanţei politice în zona dezbaterii, a dialogului. Uitsaţi-vă la moţiunile din parlament, sunt fără substanţă, fără analize aprofundate, au devenit simple pamflete, glumiţe parlamentare. Asistăm la o involuţie politică, discursul politic e tot mai slab, politicienii sunt tot mai slab pregătiţi, actualul parlament dă tot mai puţine proiecte serioase. E o involuţie a politicii româneşti", a conchis Dâncu.

 

Comenteaza