Vin refugiaţii. Comisia Europeană ne-a stabilit cotă de azilanţi
- Scris de Valentin Malaescu
- 27 Mai 2015, 19:43
- Politica
- Ascultă știrea

Conform algoritmului stabilit, în următorii doi ani România ar urma să primească pe teritoriul său 1.023 de solicitanţi de azil din Siria şi Eritreea ajunşi în Italia şi 682 de refugiaţi din aceleaşi două ţări ajunşi în Grecia, potrivit stiripesurse.ro. De asemenea CE a propus ca statele UE să preia alte 20.000 de persoane recunoscute ca având nevoie de protecție internațională și aflate în prezent în afara Europei. Dintre aceştia, 657 ar urma să ajungă în România. Deocamdată, proiectul CE este doar în stadiul de propunere, care, pentru a deveni normă imperativă, va trebui adoptată de Consiliul UE cu majoritate calificată, adică două treimi din voturi. De menţionat este faptul că membrii CE propun ca statele care vor primi emigranţi prin acest mecanism de transfer să primească de la bugetul UE câte 6.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil
Fost ministru al dialogului social în guvernul Ponta, deputatul PSD Aurelia Cristea crede că pentru România nu reprezintă o problemă integrarea a aproximativ 2000 de emigranţi. „Când eşti parte a unei comunităţi cum e UE, îţi asumi toate lucrurile şi bune şi rele. Aici vorbim de principiul solidarităţii, care domneşte în UE, trebuie să fim şi noi parte la acest efort de solidaritate, mai ales că şi noi avem cetăţeni români care lucrează în alte ţări din UE", a spus Cristea. Ea susţine că, deşi şomajul e destul de ridicat în România, emigranţii şi-ar putea găsi locuri de muncă. „Nici alte ţări nu stau mai bine cu şomajul şi totuşi se găsesc locuri de muncă pentru români. Aşa cum românii, care vin de la locuri de muncă prost plătite în ţară, acceptă locuri de muncă pe care nu le acceptă localnicii, la fel va fi şi în acest caz. Pentru un emigrant care în ţara lui avea un salariu de 50-100 de euro, un loc de muncă plătit cu 200 de euro va fi foarte bun. Există foarte mulţi români care refuză job-uri pe care un emigrant nu le-ar refuza, ştiu foarte mulţi operatori economici care nu reuşesc să-şi găsească angajaţi. Nu cred că va fi o problemă integrarea lor, cu cei 6.000 de euro primiţi de la UE, le poţi oferi casă şi masă, îi poţi învăţa limba şi îi poţi ajuita să-şi găsească un loc de muncă", a apreciat Cristea.
În schimb, europarlamentarul PNL Daniel Buda crede că România ar putea folosi acest prilej ca pe o oportunitate de a forţa intrarea în spaţiul Schengen. De altfel, el şi-a şi pregătit o intervenţie în plenul Parlamentului European pe care a oferit-o, în avanpremieră şi în exclusivitate, cotidianului ZIUA de CLUJ. „Intrarea României în Schenghen nu este doar o necesitate, ci și un act de dreptate! Recentele valuri de emigranți ne demonstrează că, din păcate, există țări din spațiul Schenghen care au probleme serioase să-și securizeze frontierele! Astfel, autoritățile europene sunt obligate să ia măsuri urgente în spiritul unei solidarități umane firești, stabilind cote de imigranți pe care fiecare stat trebuie să-i primească! România îi va primi pentru că știm să fim solidari! Este de neînțeles de ce României îi este refuzat accesul în spațiul Schenghen cu toate că a îndeplinit toate condițiile tehnice, fiind furnizor de securitate și stabilitate în sud-estul Europei! Românii au nevoie de răspunsuri ferme, nu politicianiste! Când se va întâmpla ca principiul solidarității reciproce să ne fie aplicat și nouă? Avem obligații și le îndeplinim, dar nu înțelegem de ce drepturile nu ne sunt respectate! Cred că intrarea României în Schenghen trebuie să se faca de îndată! Altfel, cei responsabili vor dovedi că limbajul dublu este la el acasă în Europa și nu dorim asta!", este textul intervenţiei lu Buda în Parlamentul European.
Mai mult, el susţine că România ar putea folosi tema refugiaţilor ca instrument de şantaj. „Am ridicat această problemă la nivelul Parlamentului European şi în comisie, iar, în lipsa unui răspuns ferm, voi cere public ca România să condiţioneze primirea acestor emigranţi de intrarea în spaţiul Schengen. Nu putem avea doar obligaţii, trebuie să avem şi drepturi", a afirmat Buda.