E sănătoasă coborârea majoratului la 16 ani?

Trăznăile legislative sunt, de regulă, apanajul celor mici, în speranţa că, în acest fel, vor atrage atenţia asupra lor. Conservatorii şi-au făcut de mult un stindard din lupta lor pentru a oferi tinerilor de 16 ani posibilitatea obţinerii permisului de conducere. UNPR vrea coborârea vârstei la care se poate vota la aceeaşi bornă şi, mai nou, şi liberalii par interesaţi de subiect. ZIUA de CLUJ a încercat să afle singurele puncte de vedere care contează, cele ale specialiştilor. Renumiţi psihologi şi sociologi clujeni privesc cu rezerve spre ipoteza acordării unor responsabilităţi mai mari decât pot duce unor copii care abia ar absolvi clasa a IX-a.

Psihologul Daniel David apreciază că asemenea măsuri nu ar trebui implementate în lipsa unor prelabile extrem de serioase studii ştiinţifice. „E foarte greu de decis, ţine de ţară şi de cultură. Există ţări cu tineri mai emancipaţi, cum ar fi SUA, unde tinerii de 16 ani sunt încurajaţi să plece de-acasă, să-şi găsească un loc de muncă, să se întreţină, eventual să-şi plătească singuri studiile. În alte culturi tinerii sunt mai protejaţi, ţinuţi acasă, fără să fie nevoiţi să ia decizii, să-şi impună responsabilităţi. Personal aş face mai întâi un studiu pilot, aş studia abilităţile cognitive, emancipative necesare conducerii unui autovehicul, comparativ cu ale celor de 18-19 ani, iar, dacă va rezultatul va fi pozitiv, putem să dăm dreptul de a şofa de la 16 ani, dacă nu, nu. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul atribuirii dreptului de vot. Astfel de decizii nu trebuie luate empiric, în funcţie de cine strigă mai tare şi convinge mai multă lume, hai să gândim mai întâi şi să luăm asemenea decizii ca la americani, în urma unor studii ştiinţifice extrem de serioase", a spus David.

În schimb, fostul ministru al Educaţiei, psihologul Mircea Miclea, crede că indiciile ştiinţifice contradictorii ar înclina lucrurile mai degrabă spre o decizie politică. „Dacă ne uităm la datele de cercetare, observăm că dezvoltarea cognitivă şi somatică a tinerilor este mai rapidă decât acum câteva decenii - fetele ajung mai devreme la ciclul menstrual, băieţii îşi încep mai devreme viaţa sexuală, reacţiile hormonale apar mai devreme - cu alte cuvinte, un tânăr de 16 ani are, astăzi, abilităţi cognitive şi fiziologice mai bine dezvoltate. Pe de altă parte, tinerii din ziua de azi nu mai au independenţa financiară de acum câteva decenii. Pe vremuri majoritatea tinerilor, în jurul vârstei de 16 ani mergeau în fabrici sau pe câmp şi îşi câştigau deja existenţa. Acum termină liceul, merg la facultate, asistăm, aşadar, la o încetinire a obţinerii independenţei financiare. Or, din acest punct de vedere, nu s-ar susţine o coborâre a vârstei majoratului, să spunem aşa, pentru că, aparent paradoxal, faţă de vremurile trecute avem de-a face cu o încetinire a contactului cu lumea muncii, ceea ce înseamnă o încetinire a asumării responsabilităţilor. Asistăm la o prelungire a adolescenţei. Înainte făceai armata şi la 20-21 de ani te căsătoarei, îţi întemeiai o familie, acum abia pe la 25-26 de ani începi să te gândeşti la căsătorie şi la un loc de muncă. Se prelungeşte adolescenţa, ceea ce înseamnă mai multă libertate şi mai puţină responsabilitate. Vârsta căsătoriei şi a primului job urcă tot mai sus. Iată, în SUA, unde există o cultură a plecării de acasă cât mai devreme, a apărut prima generaţie care nu vrea să plece de acasă, vrea să rămână cât mai mult cu părinţii, amână contactul cu realitatea. Avem, aşadar, din punct de vedere ştiinţific, date amestecate, contradictorii, avem de-a face cu o maturizare fiziologică şi cognitivă mai rapidă, dar şi cu o întârziere a asumării esponsabilităţii financiare, de aceea cred că decizia va fi mai degrabă una politică, presupunând costuri şi beneficii"; a opinat Miclea.

Pe de altă parte, sociologul Ioan Hosu afirmă că avem, din nou, de-a face cu un subiect politicianist şi populist. „Nu prea ştiu să existe asemenea situaţii în Europa şi cred că ar trebui să ne raportăm şi la contextul cultural european. Pe de altă parte, ar trebui gândită povestea asta, pentru că, spre exemplu, americanii vorbesc de urcarea vârstei la 21 de ani. Studiile de psihologie socială vorbesc de o maturizare mult întârziată, de o adolescenţă mult prelungită, tinerii întârzie căsătoria, întârzie părăsirea casei părinteşti, întârzie asumarea responsabilităţilor. Or noi vrem să le transferăm responsabilităţi, responsabilitatea uriaşă a votului, responsabilitatea siguranţei traficului. Companiile de asigurări vând asigurări foarte scumpe tinerilor, probabil că pentru cei sub 18 ani preţul unei asigurări ar fi imens. Astea sunt discuţii politicianiste şi populiste. Nu cred că a-i face activi pe tineri îi va face automat şi mai responsabili. Politicienii ar trebui să se preocupe de pregătirea tinerilor pentru asumarea responsabilităţilor. De şcoală toţi îşi bat joc, fără excepţie, de media toţi îşi bat joc, de la patroni până la autorităţi, media e folosită doar când e nevoie de ea, nu mai interesează pe nimeni rolul informativ şi educativ al mediei, or aici e vorba de informarea şi educarea tinerilor pentru a deveni activi şi responsabili. Asemenea măsuri nu vor genera responsabilizare socială, nu va creşte prezenţa la vot. Politicienii se vor bate şi pe voturile categoriei 16-18 ani, fără să-i facă mai responsabili şi fără ca asta să aducă vreun plus societăţii", a apreciat Hosu.