Pentru ce i-am plătit anul acesta? (I)

Aşa cum v-am obişnuit la finele fiecărei sesiuni parlamentare, vă prezentăm şi acum, în serial, realizările trimişilor clujenilor la Bucureşti. Reprezentant al colegiului 1, deputatul PNL Adrian Oros a semnat, în prima jumătate a acesdtui an, nu mai puţin de 21 de proiecte legislative, fără ca vreunul să-i aparţină în totalitate. Cel mai ambiţios dintre acestea, care îşi propunea să reglementeze furnizarea de servicii mass-media audiovizuale a şi fost respins definitiv. Printre proiectele la care şi-a alăturat semnătura altor co-iniţiatorin merită amintite cele vizând eliminarea taxei auto, introducerea votului prin corespondenţă, înfiinţarea de unităţi de învăţământ preuniversitar în străinătate sau înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului. În condiţiile în care activitatea sa parlamentară din cursul acestui an nu relevă vreo preocupare pentru probleme specifice clujenilor, merită remarcat faptul că Oros a semnat în calitate de co-iniţiator, un proiect de lege dedicat aeroportului din Ghimbav. Veterinarul liberal şi-a văzut, anul acesta, două proiecte, semnate tot cu grupul, transformate în legi. Este vorba de obligaţia amplasării în standuri separate a produselor aflate aproape de termenul de expirare, dar şi de noi reglementări privind finanţarea revistelor de cultură. În 2015 el a adresat guvernului nouă întrebări şi a formulat trei declaraţii politice. De la începutul actualului mandat, Oros a fost prezent la 57,11% din voturile date în plen (78,17% prezenţă la voturile finale).

Aleasă în colegiul doi, deputatul independent Steluţa Cătăniciu a semnat, comparativ, mult mai puţine iniţiative legislative, doar şase de la începutul anului, toate, însă, semnate tot la grămadă. Printre acestea se remarcă tentativa de a reglementa exercitarea profesiei de fizioterapeut, sau de a legifera donaţiile pentru dotarea armatei române dar şi încercarea de a declara, prin lege, municipiul Turda „Oraş-Martir al Revoluţiei din 1989". Cătăniciu n-a avut nici o curiozitate, aşa că nu a deranjat miniştrii lui Ponta cu nici o întrebare. Ea a citit o singură declaraţie politică, în care, în consonanţă cu noul său şef politic, Călin Popescu-Tăriceanu, a înfierat cu mânie proletară „abuzurile" justiţiei în celebrul caz Rarinca. De când e deputat, Cătăniciu a fost prezentă la 61,71% din voturi în plen (81,94% prezenţă la voturile finale).

Eliberată de îndatoririle de ministru, delegata colegiului 3 în Camera Deputaţilor, social-democrata Aurelia Cristea a avut timp să semneze (de asemenea, cu grupul) zece proiecte legislative, încercând să reglementeze, printre altele, pensia specială a parlamentarilor, donaţiile pentru armată sau introducerea evaluării psihologice înaintea obţinerii permisului de conducere. Şi Cristea şi-a văzut anul acesta două proiecte (tot la grămadă) devenite legi. Este vorba despre controversata reglementare a folosirii steagurilor locale, dar şi legea insolovenţei persoanelor fizice. Deşi întrebările adresate membrilor guvernului sunt, de regulă, instrumentul utilizat de opoziţie, Cristea şi-a deranjat foştii colegi de guvern cu nu mai puţin de 17 întrebări în cursul acestui an. Ea a fost preocupată, printre altele, de finala naţională a Eurovision, mde sancţionarea fumătorilor sau de moartea infantilă, dar şi de obiective clujene, cum ar fi Muzeul Farmaciei, Cluj Innovation City sau clădirea Teatrului Naţional. Cristea a citit, de la începutul anului, patru declaraţii politice. Fostul ministru are, de la începutul mandatului de deputat, o prezenţă la vot de 64,4% (80% prezenţă la voturile finale).