Pentru ce i-am plătit anul acesta? (III)

Alegătorii colegiului 7 l-au trimis în Camera Deputaţilor pe Ioan Moldovan, ALDE (ex-PC, ex-PPDD). În prima jumătate a anului în curs el s-a învrednicit să semneze 15 iniţiative legislative, ca toată lumea, la grămadă cu alţii. Printre altele a semnat pentru reglementarea meseriei de fizioterapeut, pentru înfiinţare a două sărbătorin naţionale, pe 19 februarie Ziua Constantin Brâncuşi şi pe 10 mai, dar şi pentru legiferarea înfiinţării asociaţilor de elevi şi a Colegiului Bijutierilor din România. În debutul mandatului probabil a fost mai timid, aşa s-ar putea explica faptul că în cursul acestui an a pus 31 din totalul de 40 de întrebări adresate miniştrilor din 2013 încoace. Moldovan s-a interesat despre obiective din Cluj precum Mechel Câmpia-Turzii, Staţiunea Pomicolă sau aeroportul, dar şi despre importul de ţiţei sau despre mărirea adaosului comercial de către retaileri. În 2015 el a citit nu mai puţin de 20 de declaraţii politice, majoritatea, la fel ca în întreg mandatul său, închinând ode de slavă măreţelor realizări ale guvernului în general şi ale şefului său de partid, ministrul Agriculturii, în special, dar n-a ratat nici alte subiecte de „mare" interes politic, cum ar fi universalitatea lui Brâncuşi sau alimentaţia sănătoasă. Altminteri, Moldovan a fost, de la începutul mandatului, printre cei mai disciplinaţi parlamentari, având o prezenţă de 79,21% la vot (86,8% la voturile finale).

Coleg de partid cu Moldovan, alesul colegiului 8, deputatul Vicenţiu Irimie, a tras şi mai tare la palmares şi a semnat 23 de proiecte de legi cu grupul. Pe lângă cele semnate şi de colegul său, menţionate mai sus, Irimie a iscălit şi pentru legiferarea donaţiilor către armată sau a Zilei Mondiale a Vederii. Tot în plus faţă de Moldovan, Irimie a văzut transformat un lege un proiect la care contribuise anul trecut cu semnătura, referitor la modul de constituire al consiliilor de administraţie în şcoli. El a „agresat" miniştrii cu 28 de întrebări, interesându-se despre olimpicii români, bugetul Primăriei Turda, situaţia moţilor, cheltuielile cu întreţinerea unui deţinut sau, fără vreo legătură cu Clujul, consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat. Dar, la fel ca şi colegul său de partid, Irimie şi-a atins vârful de potenţial în declaraţiile politice, 21 la număr, considerând absolut necesar să le ţină, colegilor săi din Camera Deputaţilor, prelegeri despre Dragobete, distribuirea de produse contraceptive familiilor nevoiaşe sau obezitatea infantilă. Irimie a fost prezent la 76,55% din voturi (82,23% la voturile finale).

Deputatul moţilor, Elena Uioreanu (PNL), nu s-a lăsat nici ea mai prejos şi a semnat 19 proiecte cu grămada, cel puţin în acest domeniu părând a fi mai preocupată de românii din diaspora, deşi nu ei au trimis-o în parlament. Doar aşa s-ar explica faptul că, printre altele, a semnat proiecte legislative pentru înfiinţarea de instituţii de învăţământ preuniversitar sau de Centre Comunitare Româneşti în străinătate. În cursul acestui an, ea a văzut transformate în legi trei proiecte pe care şi-a depus semnătura în calitate de co-iniţiator, privind afişarea produselor aproape expirate, sprijinirea românilor de pretutindeni, respectiv subvenţionarea revistelor de cultură. Uioreanu a pus puţine întrebări miniştrilor, doar cinci în acest an, însă legate de probleme ale clujenilor, cum ar fi criteriile de alocare a fondurilor pentru oraşul Huedin, sau locuinţele din comunele Mihai Viteazu şi Corneşti afectate de traficul greu care deserveşte şantierul autostrăzii Turda-Sebeş. A citit cinci declaraţii politice, una fiind dedicată etern virtualului Spital Regional de Urgenţă. Nu putem să nu menţionăm, însă, titlul uneia dintre declaraţiile sale politice: „Să luptăm pentru statutul femeilor care se vor naşte în România anului 2050". Uioreanu a fost prezentă, de la începutul mandatului, la 62,23% din voturi (77,49% prezenţă la voturile finale).