Cine crede în Dragnea aducătorul de pace?
- Scris de Valentin Malaescu
- 01 Sep 2015, 19:00
- Politica
- Ascultă știrea

Dragnea spune că vrea pace, consens şi colaborare cu toată lumea, începând deb la preşedintele Iohannis până la opoziţia liberală. Chiar dacă, în cazul PNL, cu unele rezerve, mesajul pacificator a fost înghiţit şi mestecat de toată lumea. Totuşi, sociologul Ioan Hosu nu crede în sinceritatea noului şef PSD şi cu atât mai puţin în posibilitatea realizării unui asemenea consens politic. „Cred în fiecare cuvânt aducător de pace. Fiind bun creştin nu pot să nu cred în asemenea vorbe. Lăsând gluma la o parte, invocarea consensului naţional este, de obicei, strategia celor care sunt nesiguri pe majoritatea pe care o au, pe rămânerea la putere. Sigur, poate fi şi o strategie personală a lui Dragnea, care, după ce a trecut de Ponta şi de Rovana Plumb, vine cu varianta înţeleaptă. Poate fi şi o strategie a PSD de a scoate în public şi imaginea de «good cop» după ce Ponta cel conflictual ne-a prezentat doar faţa de «bad cop». Vor să arate că pot să redevină cei de pe vremea lui Iliescu,când mesajele dominante erau de consens, pace socială, pace politică.
Dar, repet, în general aceasta e strategia celor nesiguri pe pământul de sub ei, care caută aşa-zis-ul consens naţional, cum a fost guvernul de nouă luni din 2010 PDL-PSD. Acum cer să facă pace. Să facă pace cu cine? Cu UNPR, care fac cu ochiul dreptei, cu PNL? Nu cred că PNL doreşte aşa ceva. Poate fi şi o replică a lui Dragnea pentru Blaga, care tocmai a spus că vrea la guvernare şi a fost imediat taxat de Ponta. Dragnea le transmite: «Lăsaţi guvernarea, haideţi să vedem ce facem cu ţara»", a comentat Hosu.
Pentru analistul politic George Jiglău, oneste sau nu, apelurile la consens politic sunt irelevante. „Sigur, o asemenea idee ar prinde bine oricărei ţări care are încă multe lucruri de rezolvat. Teoretic, un astfel de consens ar rezolva o problemă ridicată, corect de altfel, de Dragnea: unii fac ceva şi apoi vin ceilalţi, demolează şi iau totul de la capăt. Exemple avem destule: legea educaţiei, proiectul regionalizării, proiectul revizuirii Constituţiei. Dacă puterea şi opoziţia s-ar înţelege şi din această înţelegere ar ieşi lucruri foarte bune, ar fi foarte bine pentru România. Nici neînţelegerile n-ar deranja dacă în urma disputelor politice ar ieşi legi bune. Dar la noi ies legi proaste şi nu pentru că nu se înţeleg între ei, ci pentru că-s nepregătiţi.
Pe de altă parte, PSD şi PNL niciodată n-au fost cu adevărat în prea mare conflict şi aş da ca exemplu doar legile electorale, extrem de importante, adoptate recent aproape în unanimitate, fără vreo neînţelegere majoră între liberali şi social-democraţi. Practic nu se schimbă ceva fundamental, da, au existat dispute mai degrabă la nivel personal, ale lui Ponta, care, însă, a fost dat deoparte", a apreciat Jiglău.