Singur împotriva tuturor. Deseplecanizarea asta nu-i aşa simplă cum crede lumea

Votul de joi seara, prin care liberalii au decis să-i retragă lui Mihai Seplecan sprijinul politic pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, ar putea fi un simplu act politic, prin care PNL se distanţează de şeful judeţului, fără vreo consecinţă practică. Există doar patru modalităţi prin care Mihai Seplecan poate fi dat jos din fotoliul de preşedinte al CJ. Cea mai simplă ar fi demisia, dar, cel puţin deocamdată, Seplecan susţine că n-are nici cea mai mică intenţie să părăsească funcţia pentru care s-a luptat ca un leu mai bine de un an.

Cea de a doua variantă este cea care ar decurge firesc din verdictul de joi seara şi anume eliberarea din funcţie prin votul consilierilor. Potrivit legii, eliberarea din funcţie se face prin votul a două treimi dintre consilieri, la propunerea motivată a cel puţin o treime. Aici există şi o limitare temporară, în sensul în care această procedură nu poate fi aplicată în ultimele şase luni de mandat. Cu alte cuvinte, ultimul moment în care se va mai putea vota eliberarea lui Seplecan din funcţie ar fi şedinţa de CJ din luna noiembrie. Numai că şi aplicarea acestei proceduri este tot la mâna lui Seplecan. Practic, pentru a se ajunge la vot în plen, e nevoie de un proiect de hotărâre de consiliu judeţean de eliberare din funcţie a preşedintelui, iniţiat de minim o treime dintre consilieri. Acesta trebuie depus la secretariatul CJ, după care trebuie să mai parcurgă câţiva paşi procedurali, ultimul fiind înscrierea pe ordinea de zi a proximei şedinţe.

Prerogativa întocmirii ordinii de zi aparţine preşedintelui, dar nu există nici o prevedere legislativă care să oblige preşedintele să pună pe ordinea de zi un proiect de hotărâre livrat de secretariatul instituţiei. Cu alte cuvinte Seplecan n-are absolut nici o obligaţie legală şi cu atât mai puţin vreun interes să pună pe ordinea de zi un proiect privind eliberarea sa din funcţie. Prin urmare, atâta timp cât n-are de gând să demisioneze, ar fi culmea să livreze consilierilor judeţeni, cu propria mână, instrumentele demiterii sale. Sigur, există şi posibilitatea suplimentării ordinii de zi, la începutul şedinţei, la propunerea şi cu votul consilierilor, procedură care nu mai e sub controlul preşedintelui. Numai că aici apare altă restricţie de natură legislativă: procedura poate fi folosită doar în cazuri de urgenţă, or eliberarea din funcţie a preşedintelui nu întruneşte caracteristicile unei urgenţe. Tocmai din cauza unei asemenea erori procedurale, Sepelcan a fost debarcat din funcţie de prefect la prima sa tentativă de a conduce judeţul.

O a treia variantă (de această dată fără limitare de timp), luată, de asemenea, în calcul de liberali, este excluderea din partid, urmată, automat, de pierderea mandatului de consilier judeţean, deci, implicit, şi a funcţiei din fruntea judeţului. Asta ar putea funcţiona, însă numai temporar. De ce? Pentru că Seplecan poate copia modelul Axente Husar. Potrivit legii, a doua zi după excluderea din partid, conducerea PNL poate înştiinţa prefectul, care, în termen de 30 de zile, e obligat să emită ordinul de încetare a mandatului de consilier al lui Seplecan, moment în care acesta pleacă din consiliul judeţean. Numai că, aşa cum a făcut şi Husar, Seplecan poate contesta în instanţă decizia de excludere din partid şi poate solicita suspendarea deciziei de excludere până la judecarea pe fond. În mod normal, sentinţa de suspendare a deciziei de excludere poate fi obţinută în interval de câteva săptămâni, moment din care Seplecan s-ar întoarce automat înapoi în mandatul de consilier judeţean şi pe funcţia de preşedinte al CJ, iar procesul pe fond se poate lungi mult şi bine. Exclus din PPDD în martie 2014, consilierul judeţean Axente Husar a recurs exact la acest tertip juridic, prelungindu-şi mandatul cu încă un an şi trei luni, până în iunie 2015, când l-a pierdut, în sfârşit, dar pe o cu totul altă procedură, deoarece încă nu avea o sentinţă definitivă a instanţei privind validitatea excluderii sale din partid.

Încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean, stabilită, după caz, prin ordin de prefect,poate apărea în alte câteva situaţii: schimbarea domiciliului în alt judeţ, lipsa nemotivată de la mai mult de trei şedinţe ordinare consecutive ale CJ, imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de şase luni consecutive, condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, punerea sub interdicţie judecătorească, pierderea drepturilor electorale sau deces.

O a patra variantă în care Seplecan ar fi îndepărtat, dar tot numai temporar din fruntea judeţului, ar fi suspendarea sa din funcţie de către prefect pe perioada unui eventual arest preventiv.