Nou front deschis în războiul de uzură Seplecan vs. PNL

Nou front deschis în războiul de uzură Seplecan vs. PNL
După copilăria şefului judeţului cu schimbatul locurilor consilierilor în sala de plen şi coalizarea grupurilor liberal şi social-democrat în jurul lui David Ciceo împotriva lui Mihai Seplecan, războiul acestuia din urmă cu (încă) propriul partid va continua luna viitoare. Miza va fi funcţia de vicepreşedinte pe care o va părăsi Horaţiu Cătărig.

Potrivit algoritmului politic, funcţia de vicepreşedinte din care a demisionat Cătărig aparţine aripii PDL din noul PNL, iar decizia conducerii PNL Cluj, luată prin vot în aceeaşi şedinţă în care i s-a retras sprijinul politic lui Seplecan, a fost ca pentru această funcţie să fie susţinut consilierul judeţean Călin Tuluc. Cum demisia lui Cătărig devine efectivă începând cu data de 1 octombrie, în proxima şedinţă de consiliu judeţean ar trebui ales succesorul său.

În tentativa de a pune o nouă piedică partidului pe care încă îl reprezintă, Seplecan ar putea merge până acolo încât pur şi simplu să refuze să includă pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind alegerea unui vicepreşerdinte pe postul rămas vacant. Liberalii iau în calcul şi un asemenea scenariu şi sunt pregătiţi, la nevoie, să recurgă la procedura suplimentării ordinii de zi prin votul consilierilor, motivând caracterul de urgenţă prin faptul că neocuparea unei funcţii de vicepreşedinte poate dăuna activităţii instituţiei.

Surse din anturajul lui Seplecan spun, însă, că strategia şefului judeţului va fi alta. El va include proiectul privind alegerea unui nou vicepreşedinte în şedinţa de luna viitoare, dar va arunca în luptă propriul candidat, iar acesta va fi nimeni altul decât fratele său geamăn întru ahtierea după funcţii, independentul Rareş Rusu, căruia de ani întregi i se scurg ochii după o asemenea dregătorie. Numai că, pentru succesul omului său în detrimentul omului liberalilor, Seplecan va trebui să poarte negocieri la sânge în special cu UDMR. Pentru accederea în funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean, un candidat va avea nevoie de minim 19 voturi.

Pe lângă votul lui Seplecan şi al său, în principiu Rusu s-ar mai putea baza pe voturile celorlalţi doi colegi din minigrupul independenţilor, Andreea Morar şi Eugen Druţă. Nu e exclus ca, din dorinţa de a sabota PNL, social-democraţii să voteze contracandidatul lui Tuluc. Acest scenariu stă în picioare în ipoteza - plauzibilă pentru că s-a mai întâmplat - în care nu vor avea un candidat propriu.

Or, în condiţiile în care vor candida Tuluc susţinut de PNL şi Rusu susţinut de Seplecan, social-democraţii şi-ar arunca de pomană un alt om în competiţie, pentru că n-ar mai avea de unde să adune 19 voturi. În concluzie, dacă vrea să construiască o nouă majoritate în consiliul judeţean, PSD va trebui să accepte că nu va avea om în structura de conducere. Tot de principiu, celor opt voturi PSD li se vor alătura şi cele trei voturi UNPR (ex-PPDD). În acest fel Rusu ar putea strânge 15 voturi, deci are mai avea nevoie de încă patru, asta în condiţiile unei prezenţe de 100% la vot. Cele patru n-ar putea veni decât dintre cele cinci voturi ale UDMR.

Practic, Uniunea ar putea decide numele noului vicepreşedinte al consiliului judeţean. Promisiunea construirii unei noi majorităţi în jurul PSD, cu un trio Seplecan-Vakar-Rusu la conducere, ar putea suna tentant pentru UDMR, dar probabil nu suficient, atâta vreme cât poziţia de vicepreşedinte a lui Vakar Istvan oricum nu este ameninţată din absolut nici o direcţie, iar, pe de altă parte, Uniunea nu mai are alianţă cu PSD nici la nivel naţional, iar la nivelul primăriei municipiului reşedinţă de judeţ sunt, de asemenea, aliaţi cu PNL.

În plus, Seplecan poate fi debarcat în orice moment din fruntea judeţului (deşi, în anumite condiţii, ar putea reveni relativ rapid în funcţie) prin excluderea din PNL. De aceea e puţin probabil că visele de mărire mereu amânate ale lui Rareş Rusu se vor concretiza acum.

Comenteaza