Cum pregăteşte Liviu Dragnea "duminica roşie"

Pe agenda Consiliului Naţional al PSD de duminică: mimarea reformei şi rebaronizarea * Liderii locali, care l-au adus la putere pe Dragnea, vor primi „pâinea şi cuţitul” * Reforma din PSD s-a finalizat înainte să înceapă

Weekend de foc în PSD. Comitetul Executiv Național se întrunește vineri să valideze candidaturile la funcțiile de conducere. Sâmbătă este ziua ultimelor negocieri, se vor lansa promisiuni, se vor tranzacţiona voturi, se vor face şi desface alianţe de moment, iar duminică e ziua cea mare: Congresul extraordinar va decide cine va fi numărul doi în partid - preşedintele executiv, va alege 14 vicepreşedinţi şi patru secretari executivi, dar, mai important, va consfinţi rebaronizarea PSD. Va fi „duminica roşie".

Pentru proaspătul preşedinte Liviu Dragnea, victoria în alegerile interne a fost facilă, uşor de anticipat, mai ales după ce şi-a aranjat o candidatură „solo" în urma căreia a obţinut 97% din voturi.

În PSD urmează două zile încinse, în care se fac jocurile pentru preşedintele executiv - numărul doi în partid după Dragnea. Tot duminică vor fi aleşi membrii Biroului Permanent Naţional (BPN), compus din preşedintele executiv, 14 vicepreședinți (din care patru din partea Organizației de Femei) și patru de secretari executivi. În alcătuirea noului BPN, miza lui Dragnea e mai mică decât în cazul preşedintelui executiv, dar este la fel de egoistă: să îşi asigure o echipă obedientă, cu colegi de partid buni executanţi, dar fără potenţial politic care să îi pună în pericol statutul de lider PSD. În BPN, Liviu Dragnea are nevoie de oameni cu o imagine bună, ceea ce după standardele PSD înseamnă implicarea în cât mai puţine scandaluri/dosare penale. Noul BPN va reprezenta doar mimarea unei reforme care, din păcate pentru stânga românească, se va opri aici.

Marea reuşită a noului preşedinte PSD este schimbarea polilor de putere din partid, dinspre BPN spre Comitetul Executiv Naţional (CExN). Greutatea deciziei va migra, în noua configuraţie, de la Biroul Permanent, care rămâne să se reunească săptămânal şi va lua deciziile „de zi cu zi", către Comitetul Executiv. BPN-ul va fi un organism mai suplu, mai "curat", din care vor lipsi „baronii" care l-au propulsat pe Dragnea în fruntea partidului, dar care va fi privat de puterea de decizie în chestiunile importante din viaţa unui partid.

Hotărârile majore vor fi luate, din "duminica roşie" încolo, de CExN, unde îi vom regăsi in corpore pe toţi acei „baroni" cărora Liviu Dragnea le-a interzis formal cumulul de funcţii, deci nu vor mai putea face parte din BPN. Este vorba, însă, doar de o perdea de fum care încearcă să repare una dintre marile probleme de imagine ale partidului, care i-au costat pe social.-democraţi multe punct electorale: dictatura baronilor.

Din păcate pentru cei care chiar au crezut că Liviu Dragnea va reforma partidul, există semne că situaţia va sta tocmai pe dos. Pentru că a ajuns lider PSD cu sprijinul baronilor, acum trebuie să le plătească tainul. Dragnea a anunţat cu surle şi trâmbiţe marea reformă: liderii de organizaţii judeţene nu vor mai putea ocupa funcţii de vicepreşedinte, deci nu vor face parte din BPN. Dar, în acelaşi timp, a decis ca viitorul CexN să fie cel care va aproba componenţa guvernului, listele electorale, în genere orice deczie importantă pe care o va lua PSD.

Până la votul de duminică, vicepreşedinţii, cei care conduc BPN-ul actual, sunt Olguţa Vasilescu, Mircea Duşa, Ion Călinoiu, Ioan Rus, Gabriela Firea, Eugen Bejinariu, Ion Mocioalcă, Mircea Cosma, Nicolae Bănicioiu, Titus Corlăţean, Marian Oprişan, Robert Negoiţă, Constantin Niţă, Dan Nica, Ecaterina Andronescu). Unii dintre ei au forţă şi credibilitate, dar au decis să facă un pas în spate (Ioan Rus), mulţi alţii au un trecut de baron sau sunt în continuare tartori în judeţele din care provin (Călinoiu, Mocioalcă, Cosma, Oprişan, Niţă), aşa că nu se vor mai regăsi în viitorul BPN, din care ar putea face însă parte nume precum cel al ministrului Economiei, Mihai Tudose, al liderului senatorilor PSD, Mihai Fifor, al europarlamentarului Victor Negrescu, al ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu, al actualului secretar general al PSD, Andrei Dolineaschi. Pe cele patru posturi de vicepreşedinte care revin Organizaţiei de Femei se luptă senatorii Ecaterina Andronescu şi Gabriela Firea, ministrul Gabriela Szabo, europarlamentarul Viorica Dăncilă şi primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu. Există şi lideri de organizaţii care nu au achiesat la planul lui Dragnea, vor candida la un post de vicepreşedinte şi vor renunţa la funcţia din organizaţie. Ar putea fi cazul lui Nicolae Bănicioiu, preşedintele PSD Sector 4 Bucureşti.

Baronii nu vor dipărea, însă, de pe firmament, ci au un loc rezervat în viitorul Comitet Executiv, care va deveni cel mai important for de conducere al partidului. Aceasta este strategia lui Liviu Dragnea: să „cureţe" BPN-ul de figuri controversate, dar să îl lase şi fără putere de decizie, pe care să o ofere Comitetului Executiv, de unde vor face parte, de jure, toţi şefii de organizaţii judeţene. Tot din CExN vor face parte membrii BPN, liderul organizaţiei de tineret şi al organizaţiei de femei şi opt secretari regionali. În CExN, aritmetica lui Dragnea va ieşi câştigătoare, iar baronii vor avea suficiente voturi pentru a-şi impune voinţa, fie că vorbim de miniştri sau secretari de stat, de candidaţi la Cameră şi Senat, de primari sau preşedinţi de consilii judeţene. Chiar dacă nu toţi liderii de organizaţii, pe care presa îi numeşte baroni, au şi "calităţile" necesare (dosare penale, afaceri prin interpuşi, stil de conducere dictatorial, concentrarea puterii etc.), frâiele în PSD vor ajunge, duminică, tocmai în mâinile acelora care au făcut din cuvântul "baron" un brand al partidului.

Zarurile au fost aruncate, aşa că doar două provocări au mai rămas pentru Liviu Dragnea la Congresul extraordinar de duminică. Primul: postul de preşedinte executiv, unde îl susţine pe Valeriu Zgonea. Singura surpriză ar putea apărea din partea Ecaterinei Andronescu, însă implicare sa în dosarul Microsoft ar putea cântări greu în decizia de a reunţa la ambiţie, urmând să primească în schimb unul dintre cele patru posturi de vicepreşedinte care revin Organizaţiei de femei.

Şi al doilea: schimbarea structurii şi competenţelor Consiliului Naţional, condus acum de Rovana Plumb, cea care l-a contracandidat atunci când Liviu Dragnea a fost ales preşedintele interimar, în urma demisiei intempestive a premierului Victor Ponta. Duminică se va lua decizia ca acest for să devină unul de deliberare, nu de decizie. Consiliul Naţional va fi format din parlamentari, miniştri, secretari de stat, preşedinţii şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primarii de municipii şi oraşe, plus câte trei primari de comună din fiecare judeţ, va ajuta la elaborarea programelor politice ale PSD şi... cam atât.

Pe scurt, PSD-ul lui Dragnea va arăta astfel:
• Birou Permanent Naţional - format în mare parte din parlamentari şi europarlamentari, unul sau doi miniştri, unul sau doi lideri de organizaţie care au decis să renunţe la funcţia din teritoriu, în general persoane cu puţine probleme de imagine, dar cu şi mai puţină putere de decizie în partid
• Comitetul Executiv Naţional - dominat de baroni, va decide premierul, miniştrii, secretarii de stat, candidaţii la Cameră şi Senat, primarii municipiilor şi preşedinţii de consilii judeţene
• Consiliul Naţional - importanţă diminuată semnificativ, fără atribuţii de decizie, cu rol consultativ

Aşadar, sub Liviu Dragnea asistăm la revenirea la putere a „greilor" din teritoriu, şi nicidecum la o reformă profundă, cum ar fi de aşteptat de la un lider care şi-a creat o imagine de progresist. Aşa-zisa operaţiune de debaronizare a fost doar praf în ochii românilor şi s-a încheiat înainte să înceapă. Aşa se explică şi faptul că, în CExN care a avut loc luni şi în care s-a luat decizia interzicerii cumulului de funcţii în partid (liderii sunt nevoiţi să aleagă între o poziţie aleasă la nivel local şi una la nivel naţional), doar patru sau cinci lideri locali s-au opus. Restul ştiau că vor primi „pâinea şi cuţitul" în noul Comitet Executiv.