Pe cine deranjează votul prin corespondenţă?

Pe cine deranjează votul prin corespondenţă?
Principalele forţe politice, PSD şi PNL, şi-au exhibat public satisfacţia pentru marea realizare a adoptării de către Senat a proiectului legii votului prin corespondenţă. Preşedintele Iohannis îşi trage deja cerneală în stiloul cu care vrea să semneze promulgarea legii. Între timp, UDMR caută partizani pentru atacarea legii la Curtea Constituţională (CCR).

Elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi însuşit, ca iniţiatori, de o parte a membrilor comisiei de Cod Electoral, proiectul de lege al votului prin corespondenţă pare a cuprinde toate măsurile de asigurare a accesului cât mai simplu la acest tip de vot, concomitent cu limitarea aproape totală a posibilităţilor de fraudare. Cu toate acestea, UDMR a anunţat deja că, în ipoteza în care proiectul va fi adoptat, în aceeaşi formă şi de către Camera Deputaţilor, îl va ataca la CCR. „Două sunt defectele principale ale acestui proiect de lege. Pe de o parte, nu se asigură secretul votului. Ce garanţii avem că soţul şi soţia nu votează împreună pe masa din sufragerie? E drept nici sistemul din Ungaria nu garantează acest secret al votului, dar nu cred că noi suntem pregătiţi pentru aşa ceva. În al doilea rând, cum acest sistem de vot este dedicat doar românilor din afara graniţelor, legea instituie deosebiri între votanţi pe criteriul domiciliului, dacă domiciliază în ţară sau în străinătate, or Constituţia spune că toţi cetăţenii români trebuie să fie egali în faţa legii", a explicat liderul grupului deputaţilor UDMR, Mate Andras Levente.

Faptul că un acces mult mai facil la vot al românilor din străinătate şi, implicit, o creştere a ponderii diasporei în rezultatul final al unui scrutin electoral dezavantajează clar UDMR este de domeniul evidenţei şi nu mai trebuie demonstrat. Problema Uniunii este, însă, că nu are numărul de parlamentari minim necesar pentru a ataca la CCR un proiect de lege adoptat de parlament, motiv pentru care liderii UDMR au anunţat că vor purta negocierii cu toate forţele politice din parlament şi chiar individuale pentru a strânge numărul de semnături necesar.

Cercetător al Centrului pentru Studiul Democraţiei, analistul politic George Jiglău admite că proiectul ar putea avea probleme la CCR, dar susţine că ar fi păcat, deoarece e un proiect bun. „Pe de o parte nu există risc de fraudare a acestui tip de vot, există suficiente măsuri de siguranţă, iar a vorbi despre secretul votului în familie e complet neserios. Chiar am discutat recent cu cei de la AEP şi îmi spuneau cât au muncit pentru a introduce toate măsurile de siguranţă posibile în acest proiect. Personal consider că e un proiect de lege absolut în regulă. Principala problemă nu e votul prin corespondenţă în sine, problema e înregistrarea în Registrul Electoral, trebuie dusă o extrem de intensă campanie de informare a românilor din diaspora privind necesitatea de a se înscrie din timp în Registrul Electoral pentru votul prin corespondenţă. Într-adevăr, nu e exclus să cadă la CCR pe motiv de tratament diferenţiat în faţa legii între românii din România şi cei din afara ţării, dar dând celor din afară o modalitate suplimentară de a-şi exprima votul, nu le iei nici un drept celor din ţară, nu le îngrădeşti cu nimic accesul la vot celor de aici. Într-adevăr, se poate vorbi de o discriminare pozitivă, dar una care vine să compenseze un dezavantaj structural pe care îl au românii din afara graniţelor în accesul la urne", a apreciat Jiglău.

 

Comenteaza