De cine vor să fie conduşi românii din stradă?

De cine vor să fie conduşi românii din stradă?
Experiment în premieră: departamentul de Sociologie al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a realizat un sondaj de opinie printre participanţii la manifestaţiile din piaţa Universităţii din Bucureşti

Deşi nu întruneşte toate condiţiile unei cercetări sociologice profesioniste (drept dovadă, nu are precizată o marjă de eroare) sondajul de opinie realizat de studenţii şi cadrele didactice ale SNSPA a încercat să aplice sau să adapteze, pe cât posibil, condiţiilor din teren, procedurile impuse unei cercetări sociologice profesioniste. Astfel, vineri, 6 noiembrie, când s-a efectuat sondajul, au fost interogaţi 300 de participanţi la miting, reprezentând aproximativ 10% din totalul manifestanţilor, iar, potrivit realizatorilor „eşantionul a fost realizat pe cote de gen şi vârstă, prin eşantionare pe hartă", piaţa Universităţii fiind împărţită în 14 zone de eşantionare.

Încă de la bun început, teoria prezenţei masive a „protestatarilor de meserie" pare confirmată, în condiţiile în care 61% au recunoscut că au mai participat şi la alte proteste sau mişcări de stradă. „Corupţia ucide" pare că nu a fost doar sloganul ci şi crezul major al manifestanţilor, corupţia fiind cea mai frecvent invocată problemă pentru care susţin că au ieşit în stradă 19% dintre cei intervievaţi. 10% spun că au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva clasei politice, 4% cerând schimbarea sistemului. Doar 2% au solicitat dizolvarea parlamentului. Dacă cei mai mulţi, 39%, au susţinut că nu sunt nici de stânga nici de dreapta, dintre cei care au admis că au orientări politice clar definite, cei de dreapta erau majoritari - 30%, urmaţi de cei care se declarau de centru - 19%, cei atraşi de ideile de stânga fiind net minoritari, doar 8%.

Sondajul SNSPA pare a confirma şi teoria potrivit căreia protestatarii vor spulberarea actualei clase politice, fără a le fi, însă, foarte clar ce ar trebui pus în loc. Astfel, nu mai puţin de 68% dintre respondenţi au admis că nu sunt în stare să numească o personalitate pe care ar considera-o aptă să conducă Guvernul României. Dintre cei care au oferit, totuşi, un nume, cei mai mulţi l-au indicat pe jurnalistul Moise Guran (14%), urmat în preferinţele demonstranţilor de Mugur Isărescu - 11%, Monica Macovei - 10% şi Dacian Cioloş - 9%. Dintre cei nominalizaţi ca premieri dezirabili n-au lipsit Victor Ponta, Traian Băsescu, Cătălin Predoiu, Andrei Pleşu, Daniel Dăianu, Dan Puric, Laura Codruţa Kovesi sau Gigi Becali.

Dacă mai era nevoie de o demonstraţie suplimentară a faptului că românii ieşiţi în stradă au identificat corupţia drept mama tuturor relelor din această ţară, aceasta a venit odată cu răspunsul la întrebarea privind cea mai importantă calitate pe care ar trebui să o aibă viitorii politicieni. În ordine descrescătoare răspunsurile au fost: corectitudine - 15%, integritate - 10%, cinste - 8%, onestitate - 8%, sinceritate - 4%, în vreme ce calităţi precum demnitate, onoare, etică, profesionalism sau patriotism n-au atins nivelul a 2% dintre opţiuni.

Faptul că oamenii s-au săturat de actuala ofertă politică este evidenţiat şi de faptul că, la întrebarea privind viitorul primar general al capitalei, 47% au spus că vor vota un independent, în vreme ce 35% ar susţine reprezen tan tul unui partid nou. Mai mult, 83% nu mai dau nici un credit actualilor politicieni, apreciind că nici măcar sub presiunea populaţiei aceştia nu ar fi capabili să rezolve problemele cu care se confruntă România. 50% cred că problemele României ar putea fi rezolvate de alţi politicieni decât cei ai actualelor partide, dar 82% spun că cea m ai bună soluţie ar veni doar din partea specialiştilor competenţi, care să-i înlocuiască pe politicieni, răspuns care denotă orientarea clară (şi periculoasă, totodată) împotriva actualului sistem politic.

78% dintre cei intervievaţi aveau între 21 şi 40 de ani, 71% dintre ei având studii universitare sau post-universitare. 75% s-au declarat angajaţi, 65% lucrând în mediul privat, în vreme ce 74% dintre ei s-au declarat ortodocşi, 14% atei şi doar 2% catolici.

 

Comenteaza