Reînvie extremismul naţionalist în România?

Electoratul român l-a trimis pe Corneliu Vadim Tudor şi partidul său anacronic în istorie cu mult înainte ca „tribunul" să fie scos şi din punct de vedere biologic pe tuşă. Cu toate acestea, condiţiile par prielnice unei recrudescenţe a curentului naţionalist.

Dacă partidul de pensionari cu mentalităţi comunistoide al lui Vadim nu mai interesa demult pe nimeni, nici măcar ca sursă de amuzament, în ultima vreme se manifestă tot mai vizibil mediatic un nou partid extremist naţionalist, Partidul România Unită (PRU), condus de un deputat tânăr, Bogdan Diaconu, formaţiune care pare a se adresa nu muribunzilor ci tinerilor naţionalişti. În plus, nu cu multă vreme în urmă, a primit „binecuvântarea" instanţei de judecată Partidul Noua Dreaptă, derivat din organizaţia cu acelaşi nume a neolegionarilor.

ZIUA de CLUJ a rugat doi specialişti, sociologul Ioan Hosu şi analistul politic George Jiglău, să analizeze nivelul de risc privind succesul electoral pe care l-ar putea avea, din nou, în România, naţionalismul extremist. Hosu apreciază că acest risc există şi nu e de neglijat.

„Probabil că da, vom asista la o asemenea recrudescenţă. E o tendinţă europeană. Vom asista la mişcări de reafirmnare a identităţii în noul context socio-economic plus riscurile teroriste şi crizele generate de migraţie. Cred că şi configuraţia politică de pe scena românească favorizează aşa ceva, adică după intrarea în silenzio stampa a PRM au apărut PRU, Noua Dreaptă.

Dar mesaje naţionaliste întâlnim şi la partidele consacrate, cum a fost PSD cu „noi suntem români", „ne apărăm de Bruxelles". E de aşteptat ca partidele mari să-şi păstreze acest gen de discurs pentru a atrage şi acel segment de electorat. Asemenea mişcări au apărut şi în Ungaria şi în Cehia şi cred că vom mai vedea comportamente de acest gen. Bazinul electoral al PRM nu a dispărut odată cu dispariţia lui Vadim", a apreciat Hosu.

Cu totul alta este părerea analistului politic. „Pe de o parte, Noua Dreaptă nu mă sperie, ei sunt în zonă de mult timp, au iniţiat tot felul de acţiuni şi mişcări de stradă, dar niciodată nu adună mai mult de câteva zeci de persoane, mereu aceleaşi. Ceilalţi au ceva potenţial, sunt mult mai vizibili, pentru că îl au pe Diaconu parlamentar, care poate face iniţiative legislative.

Dar segmentul acesta naţionalist-extremist va exista întotdeauna şi e destul de divers, adică şi cu şcoală şi fără, dar nu prezintă vreun risc. Atâta vreme cât va exista UDMR şi minorităţi naţionale vor avea ce ataca. Rămâne de văzut ce vor face la alegeri, dar deocamdată nu e ceva ieşit din comun. Chiar şi în Europa asemenea tendinţe apar şi dispar. În Parlamentul European acum sunt în ascensiune, pentru ca apoi să fie în prăbuşire.

Excepţia e Franţa, unde Frontul Naţional e într-o continuă ascensiune, dar acolo sunt condiţii speciale. România nu e, deocamdată, pe harta imigraţiei, dar există şi la noi radicali cu ochelari de cal, care pun semn de egalitate între fenomenul imigraţionist şi terorism. În concluzie, n-aş zice că ne paşte pericolul succesului electoral al vreunui partid de acest tip, ei fac doar scandal", a spus Jiglău.