Începe campania, cum procedăm?

Vineri începe oficial o nouă campanie electorală, care, însă, potrivit ultimelor modificări legislative, se anunţă a fi una mai liniştită ca niciodată. Şi asta nu pentru că miza ar fi mai mică sau candidaţii mai puţin belicoşi, ci pentru că posibilităţile lor de a „cumpăra” favoruri electorale au fost serios limitate.

Calendaristic, campania electorală oficială va începe vineri 6 mai, ora 00:00 şi se va încheia vineri 3 iunie, ora 24:00. Principala modificare legislativă privind desfăşurarea campaniei o reprezintă posibilitatea finanţării acesteia de la bugetul de stat. Principalul scop al acestei cu adevărat revoluţionare modificări legislative este limitarea, pe cât posibil până la eliminare, a fenomenului cumpărării influenţei pe lângă viitorii aleşi prin finanţarea campaniei electorale.

Pe de altă parte, această măsură ar trebui să elimine dintre criteriile de selectare a candidaţilor a celui privind capacitatea acestora de a-şi finanţa campania electorală, ceea ce, măcar în teorie, ar trebui să ducă la curăţarea tagmei aleşilor locali sau naţionali de oameni a căror singură calitate este potenţa financiară sau vulnerabilitatea la şantaj.

Practic, orice candidat îşi poate finanţa, de acum, campania printr-un împrumut bancar obţinut în mod cinstit, care, ulterior, poate fi returnat direct de la bugetul de stat. Pentru a beneficia de această facilitate, candidaţii trebuie să îndeplinească două condiţii cumulative: pe de o parte, bugetul lor de campanie să nu depăşească limitele impuse de lege (sub sancţiunea confiscării sumelor care depăşesc aceste plafoane), iar pe de altă parte, în urma scrutinului, să obţină minim 3% din voturile valabil exprimate.

O altă modificare extrem de importantă vine din faptul că legiuitorul a avut grijă să nu devalizeze bugetul naţional cu ocazia alegerilor. Astfel, plafoanele bugetelor maxime admise de lege a fi cheltuite în campanie de candidaţi au fost reduse dramatic.

Spre exemplu, dacă până acum un candidat la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca putea cheltui în campanie până la 2.500 de salarii minime brute pe economie, începând de anul acesta candidaţii de primar ai Clujului nu vor putea investi în campania electorală mai mult de 50 de salarii minime brute pe economie, adică 62.500 de lei.

Sigur, legiuitorul a venit şi cu o „mână de ajutor" dată competitorilor electorali în a-şi reduce cheltuielile de campanie. Începând cu această campanie electorală, nu vom mai vedea spaţiul public invadat de bannere şi imense panouri electorale, afişate pe faţadele clădirilor, ale blocurilor sau atârnate de-a latul bulevardelor. Nici măcar stâlpii sau gardurile nu vor mai putea deveni suporţi pentru materiale de campanie.

Atenţie, afişajul electoral cu care doi dintre candidaţii de primar au împânzit Clujul în ultima vreme a fost perfect legal, întrucât restricţia privind afişajul outdoor se referă strict la perioada oficială a campaniei electorale şi nu la perioada neoficială de precampanie. Tocmai de aceea Biroul Electoral Judeţean a invalidat decizia Biroului Electoral Municipal care cerea, abuziv, înlăturarea respectivelor materiale de campanie.

În schimb, cei doi candidaţi sunt obligaţi să înlăture toate acele materiale, la fel cum şi partidele trebuie să-şi desfiinţeze corturile electorale până joi la ora 24:00. Singurele materiale de campanie outdoor admise de lege pe perioada campaniei electorale oficiale sunt afişele de dimensiuni strict reglementate, postate exclusiv pe panourile de afişaj oficiale, amplasate de primărie.

Mai mult, o altă măsură legislativă vine să subţieze bugetul de campanie. Dacă aşa-zisa „şpagă electorală" (ulei, zahăr, găleţi, mături, umbrele) era interzisă şi până acum, începând din acest an românii trebuie să-şi ia gândul şi de la refacerea stocului de pixuri, brichete, stick-uri sau alte mărunţişuri, nu de alta, dar de acum legea interzice candidaţilor să distribuie cetăţenilor orice alt produs în afara materialelor tipărite. Drept urmare singurele obiecte cu o minimă utilitate cu care ne mai putem procopsi de la candidaţi vor fi calendarele. De menţionat este faptul că, deşi pot fi catalogate tot drept tipărituri, bancnotele sunt interzise în mod explicit.

În rest, modificări sensibile nu sunt în desfăşurarea procesului electoral. La fel ca întotdeauna, orice formă de campanie electorală va fi interzisă în preziua şi în ziua alegerilor (4 şi 5 iunie), iar alegerile se vor desfăşura după orarul obişnuit, 7:00-21:00. Important de menţionat este faptul că, fiind vorba de alegerea noilor administraţii publice locale, nu vor exista nici secţii speciale de vot şi nici liste suplimentare, cu doar câteva excepţii.

Alegătorii nu vor putea vota decât în localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa (celebra viză de flotant, cu care s-a lăudat preşedintele Iohannis) şi doar la secţiile de votare la care sunt arondaţi. Singurii care vor vota pe liste suplimentare vor fi membrii birourilor electorale, persoanele internate în spitale şi deţinuţii din penitenciare care nu au drepturile electorale suspendate.