Cine şi unde a descoperit „Groapa de proiecte a municipiului Cluj-Napoca”?

Cartierul şi parcul fotovoltaic au sucombat înainte de a se naşte. Cluj Innovation City sau drumul de acces, care trebuiau terminate anul trecut, dorm de-a-n picioarele, la fel ca şi utilajele de pe şantierele respective. În această adormire, Clujul lasă şuvoiul banilor europeni să treacă pe lângă el.

Cel puţin aşa se văd lucrurile după o scurtă vizită în zona dealului Lomb, unde proiecte măreţe s-au născut în minţile unor politicieni şi au crăpat în sertarele lor cu promisiuni neonorate, în vreme ce altele au pornit, dar se mişcă în ritm românesc, specific unei ţări în care încă nu s-a descoperit secretul respectării unui contract sau a unui termen de execuţie. Asta i-a făcut pe social-democraţi să numească dealul Lomb „Groapa de proiecte a municipiului Cluj-Napoca".

O simplă privire pe panourile descriptive ale proiectelor e mai mult decât lămuritoare. Cel mai avansat pare a fi Centrul T.E.A.M. de sprijinire a afacerilor, care, însă, trebuia terminat în 2 august 2015. Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative trebuia să fie gata în 2 februarie 2015 şi nu e ridicat nici măcar la roşu complet. În ceea ce priveşte drumul de legătură dintre strada Oaşului şi cartierul Lomb, care trebuia să fie circulabil în 29 decembrie 2015, cu câte patru benzi pe sens, nu depăşeşte stadiul unui şanţ nu mai lung de 100 de metri.

Tote acestea sunt proiecte demarate pe fonduri europene din exerciţiul financiar 2007-2014, care, nefinalizate până la 31 decembrie 2015, au pierdut finanţarea europeană şi vor trebui finalizate din bani de la bugetul local. Din suma alocată de aproape 100 de milioane de euro, Clujul nu a absorbit nici măcar jumătate, ceea ce, potrivit PSD, a împovărat suplimentar bugetul local pe 2016 cu 70 sde milioane de lei doar pentru continarea proiectelor euroene nefinalizate în termenul impus şi asumat. Liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan, a vorbit şi despre proiectele sucombate defintiv. „În 2012 Boc promitea aici parc fotovoltaic, 6.000 de spaţii locazive pentru 20.000 de locatari, parcele pentru tinerii căsătoriţi, pentru veteranii de război. Unde sunt toate acestea?", a spus Lăpuşan. „Bine aţi venit la groapa de proiecte a municipiului Cluj-Napoca", a adăugat consilierul local PSD Gabriel Oniga.

Un dur rechizhitoriu a fost făcut de candidatul PSD pentru consiliul local Gabriela Ciot, fost consilier al ministrului Fondurlor Europene. „Clujul se află pe harta neagră a absorbţiei de fonduri europene. Lipsa de viziune, neputința, mediocritatea, interesele personale și de grup, asocierile tranzacționale sunt cauzele pentru care Clujul rămâne astăzi în urma altor orașe europene. Pe lângă asta, pe competitivitate nu s-a depus niciun proiect, toate sunt doar pe axa 1, dezvoltare comunitară", a afirmat Ciot. Ea a acuzat administraţia muncipală că nu a ştit să profite de expertiza specialiştilor din universităţuile clujene. „Nu s-a cerut sprijin din partea universităţilor, deşi Universitatea „Babeş-Bolyai" şi Universitatea Tehnică sunt campioane în atragerea de fonduri europene şi abia aşteaptă să dea o mână de ajutor", a adăugat Ciot.

În ciuda insistenţelor, primarul în exerciţiu, Emil Boc, n-a putut fi contactat pentru a răspunde acuzaţiilor lansate de adversarii săi politici.

Publicat de Sc Provincia News la comanda Trop Media pentru PSD CLUJ, cod mandatar 21160002