Campania electorală în primele două săptămâni la Cluj. Primarii şi ziarele de campanie, în prim-plan FOTO

Suntem deja la jumătatea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi tot mai mulţi analişti politici vorbesc de faptul că este una anostă şi incapabilă să scoată la vot cât mai mulţi oameni din procentul de 40-45 la sută, care sunt nehotărâţi sau sunt scârbiţi de politică.

Sociologii estimează că prezenţa la aceste alegeri va fi undeva între 40 şi 50 la sută. După ce alegerile prezidenţiale au fost separate de cele parlamentare, prezenţa la vot la scrutinul pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor a fost net mai mică.

De altfel, PSD, cel mai mare partid al ţării, cu activul cel mai numeros şi cu cei mai mulţi oameni în structurile administrative, are tot interesul să fie o prezenţă mică, care, coroborată cu mobilizarea activului său de partid, să-l facă câştigător.

Celălalt mare partid, însă, PNL, nu este avantajat de o prezenţă mică şi cu atât este mai greu de înţeles ceea ce fac liberalii în această campanie la nivel naţional. Ei duc şi lipsa unui lider de forţă care să fie o locomotivă pentru partid, cum au fost la vremea lor Traian Băsescu sau Klaus Iohannis.

Singura surpriză în aceste alegeri ar putea veni din partea USR, noul partid care are un mesaj împotriva a tot ce a însemnat clasă politică românească în ultimii 20 de ani şi care a reuşit să adune în jurul său un conglomerat interesant de profesionişti, activişti civici şi oameni implicaţi în acţiuni sociale. Sondajele arată că partidul are un scor bun, dar rămâne de văzut cât de mult va reuşi să penetreze în mediul rural şi în oraşele mici, unde PSD, mai ales, dar şi PNL, stau mult mai bine şi au structuri şi funcţii în administraţie de zeci de ani.

La nivelul Clujului, campania nu face notă discordantă faţă de ce se întâmplă în restul ţării. Un fapt pozitiv în reglementările restrictive ale campaniei electorale actuale este faptul că îi face pe politicieni să meargă mai mult „door to door" şi să stea de vorbă cu oamenii.

Vedem zilnic asemenea ieşiri în teritoriu ale candidaţilor, care se desfăşoară însă după un anumit tipic. Candidaţii se duc oarecum pe „cărări bătătorite", adică se lipesc de primarii şi viceprimarii de comune, de oraşe şi municipii pe care îi au şi încearcă să fie tractaţi cât mai mult de aceştia. Vedem cel mai bine acest lucru la Cluj, cu Emil Boc, dar la fel se întâmplă şi la Turda, Câmpia Turzii, Dej, Floreşti sau Apahida.

Un fapt demn de remarcat este acela că la Cluj, chiar într-un centru IT şi universitar partidele s-au reîntors la o mai veche „armă" electorală, ziarul de campanie, într-o perioadă în care tirajele presei scrise au scăzut dramatic. În ultimele zile i-am putut vedea pe reprezentanţii principalelor forţe politice din Cluj împărţind ziare printre alegători.

În cele două săptămâni de campanie, la Cluj au lipsit aproape cu desăvârşire dezbaterile între principalii adversari politici. Rămâne de văzut dacă ultimele 15 zile care au mai rămas din această perioadă electorală, va aduce un plus de dinamism. Premisele de până acum ne fac să credem că nu se va întâmpla acest lucru, iar pe 11 decembrie vom asista la un scrutin cu una dintre cele mai mici prezenţe la vot din ultimii ani.