"Proiectul iniţiat împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor nu face decât să recunoască odată în plus rolul monarhiei şi al casei regale şi recunoaşterea trebuie să se realizeze într-un mod concret. Eu sper ca urmaşii Casei Regale să ajute România, aşa cum a făcut-o în legătură cu aderarea la UE şi NATO", a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat dacă există vreo incompatibilitate între prevederile proiectului şi forma de guvernământ din România, preşedintele Senatului a declarat că această problemă nu poate fi invocată.
"Chiar dacă suntem republică, Casa Regală a funcţionat în condiţiile actuale în România şi am organizat funeralii la nivel de şef de stat pentru Regele Mihai. Nu intră în contradicţie. Discuţia nu afectează prevederile constituţionale. De la PSD nu am avut niciun parlamentar care să se opună, sunt observaţii făcute de ministerele Justiţiei şi de Finanţe care trebuie discutate", a mai spus preşedintele Senatului.
Legat de finanţarea care ar urma să fie dată Casei Regale prin adoptarea legii, Tăriceanu a afirmat că: "Tot timpul apare discuţia sursei de finanţare, am fost întrebat şi dacă dam bani Casei Regale. Nu dăm niciun ban. Există însă în proiectul de lege prevederea potrivit căreia va exista un aparat de lucru care să ajute Casa Regală să-şi asigure funcţiile de reprezentare publică şi care urmează să fie plătit de la buget, anual, prin HG, în cadrul bugetului de stat, transparent şi legal".
Premierul Mihai Tudose a declarat joi, într-o conferinţă informală cu presa, că Palatul Elisabeta trebuie să revină statului, iar membrii Casei Regale pot sta la Săvârşin. Declaraţiile vin în contextul în care Executivul va da aviz negativ pe legea privind Statutul Casei Regale.
"România nu este monarhie, ci Republică. Palatul Elisabeta trebuie să revină statului român. Membrii Casei Regale pot să stea la Săvârşin sau în altă parteŢ, a declarat premierul Mihai Tudose la o întâlnire informală cu presa.
Anterior, a apărut informaţia că Executivul va da aviz negativ pe legea privind Statutul Casei Regale, proiect iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.
Comisia juridică şi Comisia pentru cultură ale Senatului au decis, în şedinţa comună din 5 decembrie, să amâne dezbaterea şi emiterea unui raport pentru Legea privind Statutul Casei Regale, iniţiată de preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au depus, pe 7 noiembrie, o iniţiativă legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României, care prevede recunoaşterea acesteia ca persoană juridică de drept privat. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa legislativă urmăreşte recunoaşterea personalităţii juridice pentru Casa Regală a României.
De asemenea, se urmăreşte recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat, între atribuţiile căruia se află adoptarea Statutului Casei Regale a României, instituirea unui serviciu administrativ al Casei Regale a României, strict în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale publice, care să fie finanţat de la bugetul de stat, în limita alocării bugetare şi atribuirea în folosinţă gratuită (cu păstrarea dreptului de proprietate publică al statului) a Palatului Elisabeta, ca sediu al Casei Regale a României. „Finanţarea cheltuielilor de funcţionare curentă ale Casei Regale a României se asigură de la bugetul de stat, în limita aprobată anual prin Hotărâre a Guvernului", potrivit textului normativ.
Potrivit unui comunicat al Senatului, aceste prevederi vor asigura cadrul pentru o implicare şi mai intensă a Casei Regale în cadrul societăţii româneşti. „Este nevoie, mai mult decât oricând, de o instituţie deasupra politicii partinice, în care românii să vadă un reper de echilibru şi continuitate", se arată într-un comunicat de presă al Senatului. Cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului susţin că iniţiativa legislativă este o recunoaştere pentru modul în care Regele Mihai şi-a făcut datoria faţă de ţară.
