Kelemen Hunor: Situaţia maghiarilor din România nu este nici pe departe rezolvată
„România nu este o ţară model în ceea ce priveşte protecţia comunităţilor minoritare. Această realitate, repetată deseori şi în multe foruri, este susţinută, încă o dată de ultimul raport al Consiliului Europei. Uniunea salută concluziile Comitetului Consultativ al Consiliului Europei, în care se regăsesc şi câteva referinţe la raportul paralel, prezentat de UDMR", a precizat liderul Uniunii, potrivit unui comunicat de presă.
Acesta a adăugat că România, după intrarea în Uniunea Europeană, nu a mai respectat angajamentele impuse în procesul de aderare, iar acest fapt afectează minorităţile.
„Aceasta dovedeşte faptul că analizele noastre sunt corecte: situaţia minorităţilor naţionale şi, implicit, a maghiarilor din România, nu este nici pe departe rezolvată. După intrarea în UE, în 2007, România nu a mai respectat angajamentele care i-au fost impuse în procesul de aderare. Dacă acestea nu sunt îndeplinite la nivel de ţară, minorităţile sunt cel mai mult afectate. „În locul furnizării informaţiilor eronate, România ar trebui să pună un accent mai mare pe dialogul dintre majoritate şi minoritate, un dialog sincer, bazat pe respect reciproc", a declarat Kelemen.
Potrivit documentului citat, Comitetul Consultativ al Consiliului Europei îşi exprimă îngrijorarea faţă de multitudinea reacţiilor anti-maghiare venite din partea anumitor politicieni şi a mass-media şi faţă de instigările la ură, din timpul evenimentelor sportive.
„Conform raportului, retorica anti-maghiară afectează discursul public şi, prin urmare, propune prevenirea, identificarea şi condamnarea comportamentelor rasiste şi xenofobe, dar şi atacurile comise în acest scop. Documentul analizează detaliat cazul Liceului Teoretic Romano-Catolic din Târgu Mureş, în cazul căruia autorităţile sunt somate să clarifice cât mai curând situaţia instituţiei de învăţământ, pentru ca activitatea educaţională în limba maternă să se poată desfăşura în condiţii normale. Experţii europeni sugerează autorităţilor de la Bucureşti ca, în colaborare cu reprezentanţii comunităţilor minoritare, să verifice dacă situaţia educaţiei minorităţilor din România se desfăşoară în conformitate cu prevederile legilor în vigoare", arată UDMR.
Totodată, Uniunea precizează că raportul consideră regretabil şi surprinzător faptul că autorităţile locale şi judeţene au respins folosirea simbolurilor naţionale în Ţinutul Secuiesc, iar denumirea de Ţinut Secuiesc este în mod constant atacată în instanţă de autorităţi, în timp ce Bucovina şi Banatul nu se confruntă cu obstacole de acest gen.
„Comitetul Consultativ al Consiliului Europei propune ca autorităţile să creeze un cadru legal, unitar şi coerent pentru protecţia drepturilor minorităţilor, astfel încât comunitatea maghiară să îşi poată păstra şi folosi simbolurile si elementele indispensabile afirmării identităţii sale naţionale. Iar acest lucru să se materializeze printr-o consultare reală cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Harghita, Covasna şi Mureş. Documentul se referă şi la folosirea limbii materne la nivelul instituţiilor administraţiei publice. Raportorii europeni solicită urgentarea procedurilor pentru asigurarea documentelor şi formularelor administrative bilingve în localităţile în care procentul maghiarilor depăşeşte pragul de douăzeci la sută", susţine UDMR.
