Marko şi-a desemnat urmaşul la Cluj

Aflat în ultimele sale zile în fruntea UDMR-ului, acesta spune că adoptarea Legii educaţiei a consolidat coaliţia şi a îndepărtat Uniunea de partidele din opoziţie.

În tentativa sa de a dărâma guvernul, preconizata mare coaliţie PSD-PNL-PC nu se poate baza pe o eventuală întoarcere a armelor de către UDMR. Încercările opoziţiei de a bloca Legea educaţiei au supărat formaţiunea maghiară. Marko nu crede în revizuirea Constituţiei, dar vrea un nou sistem electoral. El a recunoscut public faptul că-l vrea pe Kelemen Hunor drept urmaş în fruntea Uniunii.

“Oricum îl susţin (pe Kelemen Hunor - n. red.), e cel mai apropiat de mine. Unii chiar îi reproşează acest lucru, eu zic, însă, că e un avantaj, pentru că a putut învăţa, a putut câştiga experienţă din ceea ce am făcut eu bine, cum a putut şi uita ce am făcut greşit. Până acum n-am făcut nici o declaraţie oficială de susţinere, dar consider că Hunor e foarte potrivit pentru această funcţie. Dar nu e singurul candidat care ar putea conduce UDMR”, a anunţat Marko. El nu a rostit nici un cuvânt despre celălalt candidat anunţat până acum, clujeanul Eckstein-Kovacs Peter.

Încă preşedinte al UDMR-ului, el susţine că adoptarea Legii educaţiei a consolidat coaliţia de guvernământ, iar, prin modul în care au încercat să se opună acestei legi, partidele din opoziţie i-au îndepărtat pe membrii Uniunii. “Nu e un secret pentru nimeni faptul că reuşita Legii educaţiei ne-a apropiat de actuala coaliţie şi ne-a îndepărtat de opoziţie. N-aş fi dorit asta, dar reprezentanţii partidelor din opoziţie au atacat legea exclusiv pe tema învăţământului pentru minorităţi. Deşi s-au ridicat numeroase probleme pe tema învăţământului universitar, care chiar puteau fi discutate, deşi printre parlamentarii opoziţiei sunt profesori şi rectori, ei au contestat exclusiv articolele despre învăţământul în limba maternă. Eu n-am înţeles acest lucru, probabil au considerat că e o tactică electorală bună, dar, în mod iresponsabil, au atacat nişte probleme cu care, dacă am fi fost împreună la guvernare, ar fi fost de acord. Mă bucur că decizia Curţii Constituţionale, prin care s-a spus că atât legea, cât şi modul de adoptare au respectat legea fundamentală, a încheiat o luptă politică de mai multe luni, interval în care opoziţia a încercat obstrucţionarea acestei legi şi a reformei prin retorică naţionalistă. Pentru interese politicianiste au încercat să sacrifice o relaţie interetnică foarte geu construită în 20 de ani”, a acuzat Marko.

El spune că acest diferend n-a tăiat iremediabil punţile dintre UDMR şi partidele, dar exclude posibilitatea unei alianţe politice. “Cu PNL am fost în guvern şi am colaborat foarte bine, pe cei din PSD i-am susţinut cândva la guvernare, dar pentru a mai putea sta de vorbă - nu se pune problema vreunei coaliţii -, ei vor trebui să-şi clarifice mai întâi poziţia privind problema naţională şi relaţiile interetnice”, a menţionat Marko. Vicepremierul a spus că, deocamdată, Uniunea n-are nici un interes să părăsească actuala coaliţie. “Am adoptat Legea educaţiei, măsurile dure, restrictive au fost luate deja, nu văd de ce, în ianuarie 2011, UDMR ar trebui să speculeze alte formule de guvernare şi alte coaliţii, mai ales că în acest an avem şansa unei relansări economice lente”, a explicat Marko.

El nu a cedat nici în faţa argumentelor senatorului Gyorgy Frunda, care spunea zilele trecute că, dacă nu iese de la guvernare, delimitându-se de măsurile nepopulare ale guvernului, pusă în faţa posibilei concurenţe cu alte două partide maghiare, UDMR riscă să nu mai intre în parlament în 2012. “Nu înţeleg cum de a devenit brusc atât de pesimist domnul Frunda, care era unul dintre cei debordând de optimism. Sceptici au existat întotdeauna, dar marele succes al UDMR a fost că, deşi ni se tot cânta prohodul, de fiecare dată am intrat în parlament şi la fel vom intra şi în 2012. Domnul Frunda e consecvent, tot anul trecut a cerut ieşirea din coaliţie şi alierea cu PSD-ul. Dacă ieşeam, acum n-am fi avut Legea educaţiei, măsurile restrictive tot ar fi existat, dar fără ameliorările pe care am reuşit să le impunem”, a comentat Marko. Mai mult, el a spus că nu vede nici un pericol în posibilitatea apariţiei unui nou partid maghiar în jurul lui Laszlo Tökes. “Competiţia cu două partide maghiare va fi mult mai puţin dură decât cu un singur partid, cum am avut cu PCM-ul. Cele două partide îşi vor împărţi acelaşi segment electoral, aşa că nu e nici un pericol”, a declarat Marko.

Liderul UDMR păstrează însă şi puncte de vedere divergente faţă de partenerii de guvernare. Spre exemplu, contrar preşedintelui Băsescu, el nu crede că merită pusă în discuţie revizuirea Constituţiei. “Ar fi nevoie de modificarea Constituţiei şi, dacă ar fi să se revizuiască, bineînţeles că am solicita eliminarea sintagmei «stat naţional», dar nu ştiu dacă merită revizuită. Sunt extrem de sceptic, vedem cu toţii cât de greu ne e să adoptăm legi organice, nu cred că actualul parlament ar putea da o majoritate de două treimi pentru modificarea Constituţiei. În plus, o asemenea temă e foarte periculoasă pentru că atrage multă demagogie şi mult populism”, a apreciat Marko. În schimb, el susţine modificarea Legii electorale. “Pentru curăţirea parlamentului, Legea electorală trebuie modificată anul acesta, pentru că actualul sistem s-a dovedit defectuos. În opinia noastră, putem păstra colegiile uninominale, cu un singur tur de scrutin, dar să intre primul, indiferent dacă a câştigat cu 60% sau cu 30%. Să se păstreze, însă, un număr de locuri pentru o listă naţională, pentru echilibrarea rezultatelor şi compensarea politică a voinţei electoratului”, a explicat Marko. El a mai afirmat că trebuie păstrat pragul electoral de 5%.

Şi UDMR invocă “răspunderea colectivă”

Nici vicepremierul nu iese din disciplina puterii şi evită să numească vinovaţii pentru mai mult ca sigura amânare a acceptării României în spaţiul Schengen. “De 20 de ani, politica noastră externă a urmărit integrarea europeană şi euroatlantică, care au fost prioritatea întregii clase politice. Când am intrat în NATO şi UE, am spus că a fost meritul tuturor guvernelor, nu doar al unui singur guvern. În ultima vreme am mai observat şi eu fisuri, totuşi clasa politică a fost unitară pentru integrarea în zona Schengen. Un eventual eşec nu cred că ar fi din vina vreunui guvern. Toţi din guvern avem o răspundere solidară. Miniştrii de Interne şi de Justiţie, din toate guvernele, au urmărit îndeplinirea criteriilor tehnice. Schengen a fost o prioritate permanentă, am discutat-o în fiecare şedinţă de guvern. Din punct de vedere tehnic, nu ni se poate face nici un reproş. Probabil sunt şi considerente politice pentru care unele ţări se împotrivesc”, a afirmat Marko.