Cum vrea să “scape” UDMR: prag electoral de 3%
- Scris de Valentin Malaescu
- 30 Ian 2011, 23:04
- Politica
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Uniunea susţine că vrea să reprezinte maghiarii în administraţiile locale şi acolo unde aceştia sunt mai puţini. Cristian Preda (PDL) vrea 3% şi la parlament.
Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că Uniunea va cere coborârea pragului electoral, de la 5% la 3%, pentru alegerile locale. Europarlamentarul PDL Cristian Preda a preluat ideea şi a cerut extinderea pragului redus şi la alegerile parlamentare. Pragul electoral de 3% a funcţionat în România până în anul 2000.
“Noi am propus şi vom susţine coborârea pragului electoral la 3% doar la alegerile locale. Printr-o astfel de modificare putem asigura reprezentarea comunităţii maghiare la nivelul administraţiei locale în toate comunităţile unde trăiesc maghiari”, a anunţat Kelemen, la Bistriţa, potrivit realitatea.net. Această propunere i-a surâs şi europarlamentarului PDL Cristian Preda. El a plusat chiar, solicitând coborârea pragului electoral şi pentru accederea în parlament. “Dacă sistemul de vot rămâne unul inspirat de o filosofie proporţionalistă, cred că pragul trebuie diminuat şi la legislative. Să reamintim că, după sporirea pragului electoral în 2000, două partide au dispărut din parlament: PNŢCD şi PRM. În aceeaşi perioadă, un singur partid neparlamentar a reuşit să pătrundă în - PUR/PC -, dar nu înfruntând direct competiţia, ci adăpostindu-se la umbra PSD. Pragul de 5% nu exclude deci partidele minuscule, ci descurajează actori cu adevărat noi”, a scris Preda pe blogul propriu.
Reprezentantul principalului partid de guvernământ, preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, consideră că ambele sisteme au susţinători şi adversari. “Ideea cu un prag de 3% a mai funcţionat în România până la ţărănişti, care au ridicat pragul la 5%. Pe de o parte, un prag electoral mai mic are avantajul că asigură o reprezentare mult mai fidelă a voinţei electoratului. Pe de altă parte, însă, un prag de 3% poate duce la o fărâmiţare aparent excesivă a forurilor legislative - consilii locale, consilii judeţene sau parlament -, ceea ce ne aduce aminte de Convenţia Democrată, structură care s-a dovedit nefuncţională. Prin urmare, sistemul cu prag de 3% are şi avantaje, şi dezavantaje. E greu de spus că un sistem sau altul e perfect şi departe de orice critici”, a comentat Buda.
Opoziţia nu agreează coborârea pragului electoral. “Celor din PDL le e frică de faptul că vor fi zone din ţară în care nu vor face nici măcar pragul de 5%, din cauza dezastrului pe care l-au produs şi vor dispărea din administraţia publică locală. La fel şi UDMR, se teme că nu va mai face pragul, pe de o parte, pentru că au fost părtaşi la acţiunea de destabilizare economică a ţării, iar, pe de altă parte, pentru că au concurenţă tot mai serioasă în lupta pentru voturile maghiarilor şi riscă să nu mai intre în parlament”, a comentat preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan. El acuză cele două formaţiuni de oportunism. “Până acum, în repetate ocazii, şi PDL, şi UDMR s-au declarat susţinătoare ale pragului de 5%, dar văd că mişcă legile în ţara asta după bunul lor plac, după cum îi avantajează”, a afirmat Lăpuşan.
Nici şeful liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, nu este de acord cu reducerea pragului electoral. “Cei de la putere vin cu tot felul de invenţii, ca să işte teme de discuţie. De-a lungul timpului, pragul de 5% s-a dovedit un prag electoral firesc. PDL şi UDMR vor să introducă în parlament cât mai multe partiduleţe minuscule, care să coaguleze în jurul lor. Altă raţiune n-are această propunere”, a declarat Nicoară.
Deputatul UDMR Mate Andras Levente se declară un susţinător al coborârii pragului electoral la 3% atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare, dar susţine că motivul nu este temerea că un prag de 5% ar putea deveni inaccesibil formaţiunii maghiare. “Nu ne e frică de 5%, dar să ne amintim că pragul a fost ridicat la 5% de PNŢCD, care a ajuns, apoi, una dintre victimele acestui prag şi, din 2000, n-a mai intrat în parlament. Consider că e nevoie de PNŢCD în parlament, e nevoie de partidele istorice şi, cu un prag de 3%, cred că s-ar crea un echilibru politic mai bun în parlament”, a opinat Mate. El nu se arată deranjat nici de faptul că un prag coborât ar putea readuce PRM în legislativ. “Ei oricum sunt peste 5%, aşa că ar intra, dar o eventuală reintrare a PRM n-ar încurca prea tare echilibrul din parlament”, a apreciat Mate. Cu un prag electoral de 3%, partidul lui Corneliu Vadim Tudor ar fi fost prezent în parlament şi în actuala legislatură.
“Noi am propus şi vom susţine coborârea pragului electoral la 3% doar la alegerile locale. Printr-o astfel de modificare putem asigura reprezentarea comunităţii maghiare la nivelul administraţiei locale în toate comunităţile unde trăiesc maghiari”, a anunţat Kelemen, la Bistriţa, potrivit realitatea.net. Această propunere i-a surâs şi europarlamentarului PDL Cristian Preda. El a plusat chiar, solicitând coborârea pragului electoral şi pentru accederea în parlament. “Dacă sistemul de vot rămâne unul inspirat de o filosofie proporţionalistă, cred că pragul trebuie diminuat şi la legislative. Să reamintim că, după sporirea pragului electoral în 2000, două partide au dispărut din parlament: PNŢCD şi PRM. În aceeaşi perioadă, un singur partid neparlamentar a reuşit să pătrundă în - PUR/PC -, dar nu înfruntând direct competiţia, ci adăpostindu-se la umbra PSD. Pragul de 5% nu exclude deci partidele minuscule, ci descurajează actori cu adevărat noi”, a scris Preda pe blogul propriu.
Reprezentantul principalului partid de guvernământ, preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, consideră că ambele sisteme au susţinători şi adversari. “Ideea cu un prag de 3% a mai funcţionat în România până la ţărănişti, care au ridicat pragul la 5%. Pe de o parte, un prag electoral mai mic are avantajul că asigură o reprezentare mult mai fidelă a voinţei electoratului. Pe de altă parte, însă, un prag de 3% poate duce la o fărâmiţare aparent excesivă a forurilor legislative - consilii locale, consilii judeţene sau parlament -, ceea ce ne aduce aminte de Convenţia Democrată, structură care s-a dovedit nefuncţională. Prin urmare, sistemul cu prag de 3% are şi avantaje, şi dezavantaje. E greu de spus că un sistem sau altul e perfect şi departe de orice critici”, a comentat Buda.
Opoziţia nu agreează coborârea pragului electoral. “Celor din PDL le e frică de faptul că vor fi zone din ţară în care nu vor face nici măcar pragul de 5%, din cauza dezastrului pe care l-au produs şi vor dispărea din administraţia publică locală. La fel şi UDMR, se teme că nu va mai face pragul, pe de o parte, pentru că au fost părtaşi la acţiunea de destabilizare economică a ţării, iar, pe de altă parte, pentru că au concurenţă tot mai serioasă în lupta pentru voturile maghiarilor şi riscă să nu mai intre în parlament”, a comentat preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan. El acuză cele două formaţiuni de oportunism. “Până acum, în repetate ocazii, şi PDL, şi UDMR s-au declarat susţinătoare ale pragului de 5%, dar văd că mişcă legile în ţara asta după bunul lor plac, după cum îi avantajează”, a afirmat Lăpuşan.
Nici şeful liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, nu este de acord cu reducerea pragului electoral. “Cei de la putere vin cu tot felul de invenţii, ca să işte teme de discuţie. De-a lungul timpului, pragul de 5% s-a dovedit un prag electoral firesc. PDL şi UDMR vor să introducă în parlament cât mai multe partiduleţe minuscule, care să coaguleze în jurul lor. Altă raţiune n-are această propunere”, a declarat Nicoară.
Deputatul UDMR Mate Andras Levente se declară un susţinător al coborârii pragului electoral la 3% atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare, dar susţine că motivul nu este temerea că un prag de 5% ar putea deveni inaccesibil formaţiunii maghiare. “Nu ne e frică de 5%, dar să ne amintim că pragul a fost ridicat la 5% de PNŢCD, care a ajuns, apoi, una dintre victimele acestui prag şi, din 2000, n-a mai intrat în parlament. Consider că e nevoie de PNŢCD în parlament, e nevoie de partidele istorice şi, cu un prag de 3%, cred că s-ar crea un echilibru politic mai bun în parlament”, a opinat Mate. El nu se arată deranjat nici de faptul că un prag coborât ar putea readuce PRM în legislativ. “Ei oricum sunt peste 5%, aşa că ar intra, dar o eventuală reintrare a PRM n-ar încurca prea tare echilibrul din parlament”, a apreciat Mate. Cu un prag electoral de 3%, partidul lui Corneliu Vadim Tudor ar fi fost prezent în parlament şi în actuala legislatură.
DISTRIBUIE
Comenteaza
