Cum ne împărţim ţara. Europa vrea ceva, UDMR altceva. Cine va învinge?

Oficialii europeni ne sugerează să ne reorganizăm administrativ-teritorial în regiuni mai mari dacă vrem să mai avem acces la fonduri europene. UDMR tocmai a impus în protocolul coaliţiei de guvernământ reorganizarea teritorială a ţării. Scenariile politicienilor variază între 8 şi 16 euroregiuni, cu păstrarea sau desfiinţarea actualelor judeţe.

Politicienii clujeni au comentat, pentru ZIUA de CLUJ, variantele de reîmpărțire a teritoriului României.

"În alocarea fondurilor se va ţine seama şi de suprafaţa teritoriilor vizate pentru dezvoltare. Cu cât o regiune va fi mai mare, cu atât mai bine", a declarat după întrevederile de la Bruxelles de săptămâna trecută primarul Sorin Apostu, dând exemplul Poloniei, care şi-a redus numărul voievodatelor de la 16 la 14. Totuşi, el a evitat să propună o soluţie. "Eu nu am nici o părere, am transmis doar ce a spus Bruxelles-ul. Ei ne-au cerut forme de administrare mai puternice, deci nu judeţe. Ştiu că există un proiect de pe vremea ministrului Vasile Blaga", a spus Apostu.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, militează pentru mai puţine judeţe. "Personal, văd ca fiind cea mai bună varianta propusă de comisia prezidenţială: desfiinţarea actualelor judeţe, prin modificarea Constituţiei, şi înlocuirea lor cu 15 sau 16 judeţe (sau cum le vom spune) foarte mari, cu structuri administrative noi, fără atâtea consilii judeţene şi preşedinţi de consilii judeţene. Practic, mai multe judeţe se vor uni într-o singură structură administrativ-teritorială", a explicat Tişe. În schimb, el nu crede că acest lucru va putea fi făcut în actuala legislatură, aşa cum cere protocolul coaliţiei. "Eu ştiu că proiectul era gândit să fie aplicat din 2016 încolo şi pregătit în ciclul electoral 2012-2016", a spus Tişe.

Preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, este precaut în a da soluţii. "Nu există o formulă magică, să spui că e viabil cu 16 regiuni sau cu 8 regiuni. Trebuie analizat temeinic şi cu argumente de natură tehnică. Că vor fi 16 sau 24 sau 8 sau 6 sau 2 regiuni, nu poţi da un răspuns fără această evaluare tehnică, având toate argumentele pe masă. Cert este că România are nevoie de o reorganizare la nivel teritorial-administrativ, pentru că altfel nu mai putem absorbi fonduri europene", a opinat Buda. "Desfiinţarea judeţelor poate fi discutată, trebuie văzut însă la ce nivel rămâne decizia administrativă. Trebuie văzut unde pot fi plasate reprezentanţele instituţiilor deconcentrate", a spus Buda.

Contrar şefului său de la locul de muncă, liderul UDMR Cluj, viceprimarul Laszlo Attila, militează pentru înjumătăţirea şi dublarea numărului actualelor euroregiuni. "Una din variantele de pornire a discuţiilor a fost varianta UDMR, cu 16 regiuni de dezvoltare, pentru a se încadra la nivelul euroregiunilor NUTS II, având între 1,5 şi 3 milioane de locuitori. De exemplu, Regiunea de Nord-Vest se va împărţi în două: Bihor, Sălaj şi Satu Mare, respectiv Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Cluj", a explicat Laszlo. El susţine că, spre deosebire de PDL, care ar fi vrut să desfiinţeze judeţele, Uniunea a propus păstrarea acestora şi constituirea unui for consultativ la nivelul regiunilor, fără putere de decizie. "Nu ştiu dacă are cineva curajul să se atingă de hotarele judeţelor", a spus Laszlo. El apreciază că ultima împărţire administrativă raţională a avut loc în Transilvania. "Acum UE aşteaptă de la noi o reîmpărţire, să-i zic de tip imperial, pentru că ultima împărţire ştiinţifică a avut loc în Transilvania, în secolul XIX, când s-a ţinut cont de argumente obiective cum ar fi că o regiune trebuie să se susţină economic, financiar, demografic, cultural etc. Trebuie să existe legături comerciale şi nu numai între judeţe, trebuie ţinut cont de migraţia populaţiei ş.a.m.d. De atunci însă, politica şi-a băgat coada, iar cea mai mare greşeală a fost reorganizarea judeţelor din 1968", a afirmat Laszlo.

Preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, deplânge lipsa oricărei baze ştiinţifice a diferitelor proiecte de regionalizare a României. "Într-adevăr, la nivel european se poartă discuţii despre euroregiuni. Şi în România trebuie luată în discuţie eventuala reîmpărţire administrativ-teritorială, dar mai întâi trebuie făcut un calcul foarte clar al raportului costuri-beneficii. Până acum, în dezbaterile publice n-am văzut argumente pertinente, ci doar de formă. Când România va fi pregătită, trebuie să avem aceste calcule făcute. Deocamdată, sunt doar discuţii strict politice, nimic cu argumente solide. Noi, în PSD, lucrăm la o asemenea analiză", a comentat Lăpuşan.

Vicepreşedintele liberalilor clujeni, deputatul Horea Uioreanu, apreciază drept corectă actuala împărţire în 8 euroregiuni plus Bucureştiul şi contestă propunerea UDMR. "Propunerea iniţială, cu actualele 8 regiuni, este cea corectă. Ce vor ei în protocol - şi mai ales în anexele secrete - este înfiinţarea regiunii aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Propunerea lor cu 16 regiuni n-are absolut nici o legătură cu logica, nici o legătură cu absorbţia fondurilor europene, cu absolut nimic, decât cu înfiinţarea Ţinutului Secuiesc. E singurul lucru care îi interesează", a afirmat Uioreanu. El optează pentru desfiinţarea actualelor judeţe. "Propunerea mea este ca, odată cu înfiinţarea constituţională a celor 8 regiuni, judeţele să se desfiinţeze. Ar fi o economie serioasă la ceea ce înseamnă costuri administrative. Guvernul poate distribui bani în teritoriu şi fără consiliile judeţene, care joacă doar rol de filtru. Va fi suficient un birou care să ofere consultanţă", consideră Uioreanu.