Deşi, formal, încă este membru PDL, Mircia Giurgiu a spus că de miercuri seară se consideră exclus din partid, iar de luni va activa ca deputat independent. Cu o (importantă) excepţie, principalele partide clujene îi trimit deja bezele. Giurgiu îşi propune, însă, o asceză politică până la finele mandatului. A refuzat inclusiv oferta partidului sindicaliştilor.
"Noi l-am dori pe domnul Giurgiu în PNL, dar încă nu e exclus din PDL. Dacă va fi exclus, cu siguranţă îl vom suna şi vom stabili o întâlnire să stăm de vorbă", a afirmat preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară. Noii aliaţi ai liberalilor, conservatorii, i-au făcut deja o invitaţie publică, prin intermediul unui comunicat de presă. "Partidul Conservator Cluj, prin liderul său, Adrian Zaharia, îl invită pe deputatul Mircia Giurgiu la o discuţie de principiu privind accederea sa în rândurile conservatoare. Suntem convinşi că vom găsi căi strategice comune, care să pună capăt acestor pachete legislative ale actualului guvern, cu vădit impact neproductiv pentru cetăţenii României", se spune în comunicatul PC.
Chiar şi partenerii de guvernare ai PDL-ului recunosc faptul că şi l-ar dori pe Giurgiu în grupul lor. "Mircia Giurgiu este unul dintre parlamentarii valoroşi ai Camerei Deputaţilor, un om moral, cu o conduită deosebită, şi cred că, până la urmă, PDL nu se va dispensa de el. La valoarea pe care o are, la experienţa sa de viaţă şi experienţa de parlamentar, Mircia Giurgiu ar întări orice grup", a comentat vicepreşedintele UNPR, deputatul Vasile Soporan. El a recunoscut că a discutat cu Giurgiu despre o posibilă cooptare în partidul tricefal. "Nu e vorba de o ofertă concretă, dar am avut discuţii, însă aici e vorba de o opţiune pe care el va trebui să şi-o exprime. Repet, este unul dintre parlamentarii valoroşi", a adăugat Soporan.
Singurii care par a "strâmba din nas" sunt social-democraţii. "Greşeala" lui Giurgiu pare a fi aceea că n-a ales corect moţiunea pe care să o susţină. "În acest moment, nu avem în intenţie şi nu e prioritatea noastră să-l aducem pe domnul Giurgiu în PSD. Pentru noi era important - şi altfel am fi discutat cu el acum - votul său la antepenultima moţiune de cenzură, când erau 80.000 de oameni în stradă şi chiar exista o şansă să cadă guvernul. Dar atunci n-a votat", a spus preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan. Totuşi, Giurgiu are simpatizanţi şi în PSD. "Eu îl cunosc pe Mircia Giurgiu încă de pe vremea când era sindicalist, iar eu eram în Comisia de dialog social şi vreau să vă spun că el nici nu avea cum să facă altfel decât să voteze această moţiune. Cred că Giurgiu e un tip onest şi că ar fi benefică o discuţie cu el", a opinat trezorierul PSD Cluj, consilierul judeţean Dan Canta. El şi-a contrazis şeful de partid şi atunci când acesta a dat de înţeles că nu există nici o şansă ca PSD să-i ofere lui Giurgiu vreun colegiu în care să candideze anul viitor. "Mănăştur, mă voi ocupa personal de asta", a spus Canta. "Domnul Canta vrea să spună că, deocamdată, domnul Giurgiu nu e o prioritate pentru noi", a contraatacat şi a pus punct discuţiei Lăpuşan.
Totuşi, deşi recunoaşte că la Bucureşti a fost curtat direct de liderii naţionali ai tuturor partidelor, Giurgiu spune că îşi va păstra statutul de independent până la sfârşitul actualului mandat de parlamentar. El a refuzat inclusiv oferta preşedintelui BNS Cluj, Nati Ariton, de a reveni în partidul creat în jurul confederaţiei sindicale Uniunea Creştin-Socială, ca preşedinte al filialei clujene. "Vă voi sprijini cât voi putea, dar până termin acest mandat, nu mă voi mai înscrie în nici un partid. După aceea, vom mai vedea", a răspuns Giurgiu.
"M-am dus dimineaţă la parlament deputat PDL şi m-am întors deputat independent", a rezumat Giurgiu efectul zilei moţiunii asupra situaţiei sale politice. Deşi, conform statutului PDL, pentru a-şi pierde calitatea de membru de partid trebuie să existe o asemenea propunere de sancţionare din partea Biroului Permanent Naţional, care să fie, ulterior, validată de Consiliul Naţional de Coordonare, pentru Giurgiu a fost suficientă declaraţia şefului PDL, Emil Boc. "Din moment ce preşedintele partidului a spus că voi fi exclus, restul, partea scriptică, e treaba lor şi nu mă interesează. De miercuri seară mă consider exclus din partid, iar de luni, toate documentele - iniţiative legislative, întrebări şi interpelări, declaraţii politice - nu le voi mai semna ca deputat PDL, ci ca deputat independent", a anunţat Giurgiu.
Deşi foştii săi colegi din Blocul Naţional Sindical (BNS), care i-au "făcut lipeala" cu democrat-liberalii, regretă acum decizia din 2008 ("Mea culpa", a spus Ariton), Giurgiu afirmă că n-are nici un regret. "M-am dus la ei cu toată deschiderea, cu încredere. Atunci am discutat cu Boc, care era primar şi nimeni nu se gândea că va ajunge premier, şi am cerut doar sprijin să pot ajuta oamenii care au probleme. În rest, n-am cerut şi nici n-am primit nimic de la PDL. Colegilor din PDL le doresc multă sănătate, le mulţumesc de colaborare, iar lui Boc îi doresc să câştige preşedinţia partidului şi să rămână premier până la finele mandatului. În continuare, voi susţine toate proiectele guvernului, în afara celor îndreptate împotriva cetăţenilor. Respect partidul pe lista căruia am intrat în parlament şi nu-l voi vorbi de rău, dar, dacă votam cum voia partidul, nu mai aveam ce căuta în parlament. Eu nu am mers acolo ca să le tai drepturile, salariile, să le ofer nesiguranţa contractelor de muncă, să dau patronilor posibilitatea modificării normelor de muncă după bunul plac şi chiar posibilitatea de a da afară angajatul aflat în concediu medical", a declarat Giurgiu.
Totuşi, el are şi câteva reproşuri la adresa democrat-liberalilor. "N-a existat comunicare cu Boc. De excluderea mea am aflat din presă, aşa cum am aflat de toate deciziile de angajare a răspunderii. Înaintea votului m-am întâlnit cu ei, am vorbit cu Boc, cu Daniel Buda, cu Sulfina Barbu, dar nu m-au înţeles. Eu îi înţeleg pe ei, dar ei nu mă înţeleg niciodată pe mine", s-a plâns Giurgiu. El recunoaşte, însă, că e pregătit de mai mult timp de excludere. De exemplu, n-a mai participat la şedinţele de grup. "N-am mai participat de când s-a anunţat asumarea pe Codul muncii. Aşa am făcut şi data trecută când am votat moţiunea, de când s-a anunţat asumarea până după moţiune n-am mai participat la şedinţele de grup, pentru că le consideram inutile, din moment ce deciziile se luau peste capul nostru şi noi eram anunţaţi doar", a spus Giurgiu. El şi-a pregătit şi schimbarea locului din Camera Deputaţilor, în afara grupului PDL. "Încă de la prima moţiune pe care am votat-o m-am mutat cu un rând mai în spate, pentru că mă aşteptam să fiu dat afară încă de atunci. Acum va trebui să mă mut doar cu un scaun mai încolo", a explicat Giurgiu. Încă şefului său de partid, deputatul Daniel Buda, îi este inconfortabil să discute despre excluderea lui Giurgiu. "Mi-aş fi dorit să nu fi fost în postura de a discuta acest subiect. Deciziile se iau şi nu se discută", a fost singurul său comentariu.
Deputatul antifast-food
Giurgiu nu este primul sindicalist care a făcut pasul în politică, dar printre puţinii care nu şi-au rupt legăturile cu mişcarea sindicală. Fost lider sindical al tipografilor clujeni şi lider al filialei clujene a BNS, în urma unei înţelegeri a confederaţiei sale cu PRM, Giurgiu a intrat în parlament, în 2004, ca membru al partidului aparţinând lui Vadim. La scurtă vreme, însă, urmare a unei decizii luate la nivelul conducerii centrale a BNS, Giurgiu şi-a dat demisia din PRM, continuând să activeze ca deputat independent. BNS şi-a înfiinţat şi o aripă politică, un partid numit Blocul Naţional Democrat (BND), al cărui preşedinte naţional a fost, la un moment dat, chiar Giurgiu. În urma unei tentative nereuşite de fuziune cu PNŢCD, BND şi-a schimbat numele în Uniunea Creştin-Socială (UCS). Înaintea alegerilor din 2008, BNS a dat libertate filialelor din teritoriu să-şi negocieze singure alianţele politice pentru a-şi trimite oamenii în parlament.
Deşi a fost curtat şi atunci de toate partidele, la sugestia colegilor săi sindicalişti, Giurgiu a bătut palma cu PDL-ul, sub umbrela căruia a obţinut al doilea mandat consecutiv de deputat. În septembrie, el a votat o primă moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc, dar atunci disidenţa i-a fost iertată. Cea de-a doua ieşire din front pare să-i fi fost fatală. Cele 206 iniţiative legislative din primul mandat au fost insuficiente pentru a-l depăşi pe Gheorghe Funar în topul celor mai harnici parlamentari români. Scăpat de Funar, Giurgiu a zburdat, adunând deja, la jumătatea mandatului, 283 proiecte de lege semnate ca iniţiator. Proiectul care l-a făcut celebru a fost Legea alimentaţiei sănătoase în şcoli, cunoscută şi ca Legea antifast-food. Însă, la fel ca şi Funar, lucrând "la normă", Giurgiu a semnat propuneri legislative cel puţin ciudate: protejarea vânturelului de seară şi a ciorii de semănătură, legiferarea pauzei de masă pentru studenţi sau ridicarea unui monument al eroilor musulmani la Constanţa.
