Judecătorii clujeni: Constituţia lui Băsescu şubrezeşte justiţia

Răspunderea necondiţionată a magistraţilor în cazul erorilor judiciare este catalogată de specialişti drept o fragilizare a poziţiei acestora, făcându-i predispuşi presiunilor de orice natură, dar şi o responsabilizare pentru erorile legiuitorului. Modificarea raportului magistraţi-reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este apreciată drept politizare şi deprofesionalizare a acestui organism.

Doi reputaţi judecători clujeni desfiinţează modificările constituţionale care vizează magistraţii, propuse de preşedintele Traian Băsescu. Prima contestată este modificarea art. 52, al. (3), care vorbea despre "răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă". În formularea ieşită din laboratoarele Cotrocenilor, magistraţii au devenit răspunzători "pentru erorile judiciare săvârşite", indiferent de condiţiile în care acestea au fost făcute.

"Nu există stat în Europa în care să existe răspundere fără condiţionalităţi. O asemenea formulare lasă posibilitatea exercitării de presiuni asupra judecătorilor, lucru inadmisibil. Cine decide că o sentinţă e eroare judiciară? Atunci, răspunderea magistraţilor ar trebui corelată cu răspunderea legiuitorilor, răspunderea individuală a celor care au votat legi neconstituţionale sau legi contestate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). De exemplu, în acelaşi proiect se spune că nu putem interveni peste politicile fiscale sau bugetare. Dar cine e de vină că se dau legi privind salariile profesorilor, taxa auto, restituirea proprietăţilor, legi care încalcă Drepturile Omului, legi proaste? Art. 11 din Constituţie spune că tratatele internaţionale şi convenţiile la care suntem parte prevalează chiar şi asupra Constituţiei. Din această perspectivă, nu putem da hotărâri doar pentru a proteja bugetul", a comentat judecătorul Dana Gârbovan.

La rândul său, judecătorul Vasile Grunea evidenţiază riscurile presupuse de răspunderea necondiţionată a magistraţilor. "Sigur, ca principiu, nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege şi cineva trebuie să răspundă pentru erorile grave, că toţi pasează vina dintr-o parte în alta şi nimeni nu răspunde în ţara asta. Dar răspunderea oricui, nu numai a magistraţilor, trebuie văzută şi din perspectiva legislaţiei europene. În foarte multe ţări nu există o răspundere a magistraţilor doar pentru încălcări grave ale legii. Fără verificarea cauzelor şi condiţiilor în care s-a produs o eroare judiciară, riscăm să avem o răzbunare, nu un act reparator. Avem o legislaţie dezlânată, fără stabilitatea pe care ne-o cere CEDO, iar asta generează legi permeabile, interpretabile, judecătorii au un volum foarte mare de muncă, 50-60 de dosare pe săptămână. Toate acestea pot duce la erori judiciare, fără să fie doar vinovăţia judecătorului", a spus Grunea.

Cei doi magistraţi nu agreează nici mărirea numărului reprezentanţilor societăţii civile concomitent cu scăderea numărului magistraţilor în CSM. Potrivit proiectului lui Băsescu, numărul magistraţilor aleşi coboară de la 14 (9 judecători, 5 procurori) la 10 (5 judecători, 5 procurori), în vreme ce reprezentanţii societăţii civile urcă de la doi (numiţi de Senat), la 6 (3 numiţi de preşedinte, 3 de parlament). "Problema e dublă. Nu numărul reprezentanţilor societăţii civile - doi sunt prea puţini, şase, prea mulţi - ci modul de desemnare a acestora, complet politizat. O variantă ar putea fi desemnarea acestora de către o largă majoritate în parlament, care ar exclude înţelegerile între partide. Dar mai e o problemă: nu pot înţelege de ce se merge pe un număr egal de judecători şi procurori, când numărul judecătorilor din ţară este dublu faţă de cel al procurorilor. Nu găsesc nici o explicaţie decât legată tot de influenţa politică, atâta vreme cât activitatea şi numirea lor este coordonată de Ministerul Justiţiei. Nicăieri în Constituţie nu se garantează independenţa procurorilor", a afirmat Gârbovan.

Grunea, în schimb, a contestat prezenţa persoanelor numite doar pe criterii politice. "Păi atunci, eu aş propune să punem şi în guvern vreo 6 «reprezentanţi ai societăţii civile», la preşedinţie vreo 12, la fel şi în Colegiul Medicilor, toţi cu drept de vot şi, dacă se poate să fie şi nespecialişti, e perfect", a comentat Grunea.